„Parlamentul mai încearcă o dată să găsească directori la ANRE și ANSC”, titrează Ziarul de Gardă. După ce ambele concursuri au fost anulate, deoarece era doar câte un candidat, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a anunțat luni, 28 octombrie, concursuri repetate pentru funcția de director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) și cea de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Dosarele de participarea la concursul pentru funcția de director general al ANSC pot fi depuse până la 31 octombrie, ora 17:00.

Cotidianul scrie despre „Frica lui Morari în fața milioanelor lui Plahotniuc”, referindu-se la declarația fostului și actualului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, care dezvăluia vinerea trecută că nu i-a deschis niciun dosar lui Plahotniuc din cauza că… nu a avut curaj. O declarație care-n orice alt stat cu pretenții de normalitate ar fi dus la un imens scandal, urmat de demisii și anchete, a trecut la noi aproape neobservată. Și nu e șocant că individul a recunoscut asta. Pentru că e absolut evident că a fost numit în funcție tocmai pentru a gestiona lucrurile în așa fel încât Plahotniuc să nu aibă absolut nicio problemă. Șocantă e lipsa de reacție urmată unei astfel de afirmații. Din partea presei, a politicienilor care zic că se spetesc făcând reforma justiției, a procurorului general-interimar, pe care cei care l-au pus în funcție ni l-au prezentat drept etalon al demnității. Practic al doilea procuror al țării recunoaște că a fost complice la o astfel de crimă, prin inacțiune, și parcă nimeni nu are nicio problemă. O astfel de atitudine denotă cât de jos am ajuns noi ca stat, ca societate”, comentează autorul.

În Ziarul Național, editorialistul Nicolae Negru denunță „retorica antioligarhică a Maiei Sandu și că angajamentul ei în lupta cu „regimul Plahotniuc” nu scade în intensitate pe măsură ce ne depărtăm de momentul fugii oligarhului ghinionist. El scrie că astfel există riscul apatiei, al indiferenței, cetățenii reacționează tot mai pasiv la odiosul nume. În acest context autorul notează că în alegerile „nelibere”, „fraudate” din 24 februarie, Blocul ACUM a obținut, prin vot proporțional, 26,8%, iar, „în doar câteva luni”, la alegerile libere din 20 octombrie, pentru listele ACUM au votat 22,6% de alegători, cu 4,2 puncte procentuale mai puțin. În opinia autorului, ceva nu se leagă. Ori cetățenii nu sunt suficient de rezistenți, ori regimul nu a fost atât de fioros, altfel cum putea un partid de opoziție să obțină un rezultat mai bun decât partidul de guvernământ?”.