Cetățenii Republicii Moldova consideră că nivelul corupției a crescut în ultimele 12 luni, iar cauzele principale ar fi controlul organelor de drept de către oligarhi, nesancționarea persoanelor corupte și nereformarea justiției, după cum arată un sondaj de opinie realizat la comanda Transparency International Moldova. Totodată, valoarea sumelor achitate ca plăți neformale a scăzut față de anul trecut, fenomen pe care experții îl explică prin sărăcirea populației.

Studiul și-a propus să afle opinia celor din gospodăriile casnice, dar și celor din mediul de afaceri despre fenomenul corupției și disponibilitate cetățenilor de a da mită. Oamenii de afaceri au declarat că dau cele mai mari mite, în medie de 6000 lei, la inspectoratele fiscale, și la vămi de circa 4000 de lei. Cei din gospodăriile casnice vorbesc despre mite de aproximativ 5000 de lei pe care le-ar fi oferit în instanțele de judecată și de câte 1300 de lei în instituțiile medicale și de educație. Astfel, suma totală estimată a plăților informale s-ar ridica la 1 miliard 240 de milioane de lei, cu 40 de milioane mai puțin decât în 2014. Cauza ar fi, în primul rând, sărăcirea populației, crede directorul Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc.

”Pauperizarea populație în ultimul ca urmarea furtului din sistemul bancar, a schimbării cursului de schimb, a ajustării prețurilor la produsele energetice. Ne punem întrebarea: scade mita pentru că devenim mai conștienți sau pentru că nu prea avem din ce plăti?”, a declarat Lilia Carasciuc.

Totodată, ponderea persoanelor fizice care cred că fenomenul corupției a crescut în ultimul an s-a majorat de la 43 la sută în 2014 la 53 la sută anul acesta. Diferența este și mai mare în cazul oamenilor de afaceri, de la 39 la 55 la sută, a menționat Ianina Spinei, expert Transparency International.

”Printre principalele cauze ale corupției respondenții remarcă: organele de stat sunt controlate de oligarhi, persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, guvernanții mimează lupta împotriva corupției și justiția nu este reformată” a declarat Ianina Spinei.

Amintim în acest context că fostul procuror al Direcție Naționale Anticorupție de la București, Mariana Alexandru, care a avut o misiune de evaluare a instituțiilor anticorupție de la Chișinău, a remarcat în cadrul raportului său că modul în care sunt organizate acestea ar fi cauza rezultatelor modeste în prevenirea și contracararea corupției.

”Ce mi s-a părut o problemă care pe termen lung va genera efecte negative pe independența procurorilor – dreptul procurorului ierarhic superior celui de caz de a-i da indicații obligatorii”, a declarat Mariana Alexandru.

Raportul Marianei Alexandru ce conține mai multe recomandări a fost prezentat ieri, în cadrul Conferinței Naționale Anticorupție.