Radio Chișinău: Pentru început aș vrea să vă întreb cu ce se ocupă politica regională în cadrul Comisiei Europene. Care sunt programele pe care le desfășoară și în ce programe de asistență este inclusă și Republica Moldova?

 

Corina Crețu: Politica Regională este una dintre principalele politici de investiții pentru Uniunea Europeană, cu un buget de 350 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Este politica prin care Uniunea Europeană susține crearea de locuri de muncă, competitivitatea, creșterea economică și bineînțeles îmbunătățirea vieții oamenilor și a dezvoltării durabile. Prin această politică se realizează Strategia 2020 în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. În 2010 știu că a fost semnată o declarație între Comisia Europeană și Republica Moldova pentru stabilirea unui dialog în ceea ce privește politica regională, și astfel Moldova beneficiază de programele transnaționale ale REGIO, care contribuie la o creștere economică și incluziunii sociale, cât și la  realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale ale țării. Sigur statele membre au un alt statut față de cele care negociază aderarea, dar eu cred că Republica Moldova este încurajată. Știu că au fost deja două vizite ale Comisarului Hann în acest mandat pe care noi l-am început în noiembrie anul trecut. Republica Moldova este implicată în Programul Europa de Sud-Est și în Programul Transnațional Dunărea. De pildă doar în Programul Dunărea, Uniunea Europeană va investi peste 200 de milioane de euro din Fondul de dezvoltare regională, și 19,8 milioane de euro din Instrumentul de asistență pentru preaderare, pentru proiecte transnaționale pe teritoriul aferent bazinului Dunării. Această strategie a Dunării este și în folosul Republicii Moldova și aduce împreună state membre ale UE cu state non membre UE. De asemenea Republica Moldova este implicată în două programe de cooperare transfrontalieră, cu statele membre ale UE care sunt gestionate de comisarul pentru Extindere și Vecinătate, colegul meu austriac Johannis Hann. Cred că în ceea ce privește colaborarea între Uniunea Europeană și Republica Moldova deja am avut o primă întâlnire la Bruxelles cu premierul Chiril Gaburici și am stabilit împreună să maximizăm resursele pe care le are Republica Moldova la dispoziție pentru creștere economică, crearea locurilor de muncă și îmbunătățirea vieții oamenilor.

 

Radio Chișinău: Ați menționat că din 2010 Republica Moldova implementează strategia în ceea ce privește politica regională, în acest context care ar fi lucrurile pe care ar putea să le învețe din experiența României și a altor state, care ar fi modelele de bune practici recomandate de Uniunea Europeană?

 

Corina Crețu: Politica Regională este una dintre cele mai vechi și mai importante politici ale Uniunii Europene și a suferit mai multe schimbări de la crearea Fondului European de Dezvoltare Regională. Eu provin din România, țară care a aderat la UE în 2007. Se află printre noile state membre UE care întâmpină dificultăți în folosirea fondurilor europene. Noi ca și Comisie Europeană am creat un grup de lucru pentru ajutorarea țărilor care nu au reușit să absoarbă fonduri europene în totalitate și să le folosească la maximum. Ceea ce cred că trebuie să învețe toate statele membre din lecțiile anilor trecuți este că e necesară concentrarea pe domenii care generează creștere pentru că numai așa investițiile făcute de Politica Regională și din fonduri europene pot avea un impact concret în economia reală. Eu cred că ceea ce trebuie să învețe orice țară este de a investi acești bani în agende digitale, în cercetare,  în inovare, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, și bineînțeles a spiritului antreprenorial. Este de asemenea importantă această dimensiune a disparităților teritoriale. Trebuie să întărim capacitatea administrativă a regiunilor, schimbul de bune practici între regiuni. Experiența acumulată de întreaga Uniune Europeană a demonstrat cât de importante sunt cunoștințele regionale și locale, cheia pentru dezvoltare durabilă. Vorbind într-un limbaj mai puțin tehnic, cred că este important ca fiecare regine, oraș, să găsească punctele tari pe care le au și să construiască în jurul lor. De exemplu știți foarte bine cum Grecia își promovează brânza Feta, alții alte produse. Este vorba și de cercetare, și de inovare și de agricultură, ceea ce numim noi specializarea inteligentă. Să pornim de la ceea ce avem, să facem o evaluare și eu cred că în orice regiune, cât de săracă nu ar fi se pot găsi reprezentanți ai administrației locale, ai mediului de business, ai mediului academic, să poată să stea la aceeași masă și să deseneze o dezvoltare a regiunii în care se află, în ceea ce privește locurile de muncă, în ceea ce privește promovarea produselor tradiționale. Cred că fiecare regiune trebuie să aibă această strategie pe termen mediu și lung. Aceasta este de fapt unicitatea politicii regionale. Ne bazăm mult pe ceea ce evaluează regiunile și statele. Noi considerăm că dânșii știu cel mai bine ceea ce trebuie făcut în regiunile respective, nu putem noi dicta de la Bruxelles, care sunt nevoile cetățenilor. Este o responsabilitate împărțită între UE și statele membre. Odată selectate proiectele responsabilitatea aparține integral regiunilor. 

 

Radio Chișinău: Ați menționat deja că Republica Moldova este inclusă în anumite programe de asistență a Uniunii Europene. Vreau să vă întreb câți bani sunt acordați Republicii Moldova în domeniul politicii regionale și care este capacitatea de absorbție, în comparație cu România sau alte state?

 

Corina Crețu: Pentru Republica Moldova o comparație a ratelor de absorbție nu este necesară, cred că cel mai important este să-și stabilească ca obiectiv principal realizarea reformelor pentru care s-a angajat. Republica Moldova nu este stat membru al UE, deci nu are o sumă fixă pentru următorii șapte ani. Fondurile de politică regională sunt dedicate, în esență, statelor membre UE. Dar așa cum spuneam la început, Moldova primește finanțare prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Noi în cadrul politicii regionale acordăm asistență Republicii Moldova prin programele transfrontaliere. Această încurajare a cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale, a adus deja beneficii și cred că acest model de a reuni regiuni din mai multe țări care se confruntă cu probleme comune, este o abordare foarte practică, și constructivă. De aceea cred că este important să mergem de exemplu, mai departe cu această cooperare între România și Republica Moldova care este una foarte bună.

 

Radio Chișinău: Dar reușește Republica Moldova să inițieze proiecte, să absoarbă bani europeni, și care sunt impedimentele întâlnite în procesul absorbției de bani europeni? 

 

Corina Crețu: Republica Moldova trebuie să meargă mai departe cu reformele și procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană și odată ce va adera, sigur  va beneficia de mult mai mulți bani din fondurile europene. Uniunea Europeană își menține angajamentul pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova, avem programe importante în ceea ce privește agricultura și zonele rurale. Republica Moldova este unul din statele cu o rată mare în mediul rural. Prin programul european de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, semnat în 2015 între UE și Republica Moldova, UE va oferi Moldovei 64 de milioane de euro, pentru îmbunătățirea competitivității și modernizării în special a sectorului agroalimentar, pentru dezvoltarea zonelor rurale, și creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Este foarte importantă o relație pe termen lung și un dialog între guvern și organizațiile societății civile, nonguvernamentale, asociațiile de producători  pentru exploatarea întregului potențial al sectorului agricol. Mie mi se pare că trebuie să se meargă în paralel pentru folosirea eficientă a acestor bani, primiți de la Uniunea Europeană. Sigur că obiectivul final este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 

 

Radio Chișinău: Republica Moldova este un stat cu potențial agricol în acest sens s-au încheiat mai multe acorduri cu UE, totuși țara noastră rămâne unul sau chiar cel mai sărac stat din Europa. Credeți că este posibilă o redresare a situației și ce anume ar trebui să facem.

 

 Corina Crețu: Din păcate sunt aceste înapoieri istorice pe care le avem pe harta Europei, și sigur că în ceea ce privește Comisia Europeană, Republica Moldova este unul dintre cei trei parteneri estici asociați cu care Uniunea Europeană are legături politice și economice puternice, fiind primul partener din Est, care a obținut liberalizarea vizelor în 2014. De asemenea Republica Moldova este țara care primește cel mai mare volum, pe cap de locuitor de asistență, fonduri UE în vecinătatea estică. De aceea cred că mesajul nostru trebuie să fie acela de a încuraja Republica Moldova pe aplicarea rapidă a Acordului de Asociere, s continue să implementeze reformele cheie și să dovedească voință politcă în aplicarea angajamentelor pe care și le-a asumat. În ceea ce ne privește, sigur că avem această solidaritate și în calitate de Comisar European,  nominalizată de România, împărtășesc aspirațiile pro-europene ale Republicii Moldova și ca și membru al Parlamentului European. Până în noiembrie 2014 am făcut tot ce am putut pentru a ajuta Republica Moldova. Sigur însă efortul principal ar trebui să vină din interiorul țării.

 

Radio Chișinău: Dumneavoastră alături de alți colegi ai dumneavoastră, sunțeți practic vocea Republicii Moldova în cadrul instituțiilor europene, vreau să vă întreb pe dumneavoastră personal ce vă mai leagă de Republica Moldova.

 

Corina Crețu: Dinspre mama mea, bunicii mei sunt născuți în ceea ce numim azi  Republica Moldova. Bunicul era din Cetatea Albă și bunica din Bălți. S-au cunoscut la Chișinău și apoi s-au refugiat în România. Din acest punct de vedere, sigur că pe lângă munca și mesajul politic pe care îl dăm, în ceea ce mă privește am și această latură sentimentală, care mă face să facem tot ce putem pentru ajutorarea cetățenilor din Republica Moldova pentru o viață mai bună. Sigur că speranța mea este ca aceste disparități economice, sociale, teritoriale să fie depășite cât mai curând posibil. Sper, din toată inima, ca Republica Moldova să facă toate reformele necesare astfel încât după 2019, cât mai curând posibil să intre în marea familie europeană.

 

Radio Chișinău: Vă planificați o vizită în Republica Moldova?

 

Mi-aș dori să vin am avut diferite tentative și sper cât de curând posibil să merg la Chișinău, poate și împreună cu colegul meu Comisarul Johannes Hann cel care are o responsabilitate directă în Politica de Vecinătate. Să sperăm că în acest an. 

 

Radio Chișinău: Va mulțumim mult pentru timpul acordat.

 

Corina Crețu: Mulțumesc și eu. Vă urez succes în tot ceea ce faceți. Cred că este foarte important să țineți la curent cetățenii din Republica Moldova cu ceea ce se întâmplă în Europa, cu ceea ce se întâmplă la Bruxelles.