Vila lui Șor din Rusia. RISE Moldova a identificat vila de lux a familiei lui Ilan Șor din Rusia. Conacul impunător cu piscină interioară se află într-o zonă de elită de lângă Moscova și a fost cumpărat în perioada scandalului „Jaful secolului” de la Chișinău. Deși soția sa postează frecvent imagini cu proprietatea de lux, Ilan Șor nu a inclus-o în declarațiile de avere, nici ca primar, nici ca deputat. Inspectorii de integritate susțin că fostul lider al Partidului Șor nu a declarat mai multe imobile, însă nu au menționat acest conac, unde fiica cea mică a lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, filmează videoclipuri pentru Instagram și TikTok. Proprietatea este situată în apropierea șoselei Rublevo-Uspenskoe, la doar 30 de minute de mers cu mașina până în centrul Moscovei. În această zonă exclusivistă, unde familia Șor deține vila, prețurile imobilelor pot ajunge la un miliard de ruble (aproximativ 11,5 milioane de dolari). La câteva minute de mers cu mașina de casa familiei Șor locuiește și Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, aflat în relații apropiate cu familia oligarhului Ilan Șor. Fiica sa cea mică postează frecvent filmulețe din curtea vilei familiei Șor, pe care RISE Moldova a identificat-o. Soția oligarhului Șor este prietenă de ani buni cu familia Peskov. RISE Moldova amintește că Ilan Șor se ascunde pe teritoriul Federației Ruse, acolo unde face afaceri cu guvernul de la Moscova. În Moldova, el a fost condamnat la 15 ani de închisoare, în dosarul Frauda bancară, și a fost obligat să plătească peste 5 miliarde de lei (aprox. 280 de milioane de dolari) prejudiciu în favoarea Băncii de Economii a Moldovei.

Convulsii pre-electorale cu mize rusești la Chișinău. Într-o analiză pentru DW, jurnalistul Vitalie Călugăreanu constată că „puterea pro-europeană de la Chișinău face prea puțin pentru securizarea votului cetățenilor la alegerile parlamentare din toamnă, alegeri de care va depinde aderarea țării la UE. Infuzia de bani murdari, de o amploare fără precedent, din partea Rusiei și a grupărilor criminale în alegerile prezidențiale din 2024 nu a fost o lecție pentru guvernul moldovean. Despre promisiunea renunțării la „mănușile albe” în lupta contra corupției politice și electorale s-a uitat la scurt timp după victoria la limită a Maiei Sandu în alegerile prezidențiale. Până acum s-au făcut doar niște schimbări cosmetice (au fost majorate amenzile pentru corupție electorală), aproape fără impact, implementate și ele extrem de greoi, ceea ce a creat condiții ca grupările de crimă organizată, contopite cu interesele Kremlinului, să se adapteze. Conform informațiilor deținute de DW, în pofida sancțiunilor internaționale, Moscova a identificat deja „industria” necesară coruperii alegătorilor din Moldova la alegerile din toamnă, inclusiv prin intermediul unor sisteme internaționale de plăți. Toți oamenii lui Plahotniuc și Șor, reanimați, mai atenționează autorul. În plan local, forțele pro-ruse și oamenii loiali oligarhilor fugari moldoveni se regrupează, împart eșichierul politic, pozează în pro-europeni, pentru a dilua electoratul majoritar care împinge Moldova în UE. PAS, partidul de guvernământ creat de Maia Sandu, care deține acum majoritatea în Parlament, pierde din popularitate din cauza propagandei tolerate de instituțiile statului și a economiei zdruncinate de războiul din Ucraina și de criza energetică generată de Rusia. O altă forță pro-UE veritabilă și puternică nu a reușit să-și facă loc. Oameni cu dosare penale grele, care i-au deservit la capturarea statului până în 2019 pe oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, se plimbă liberi prin parcurile din Chișinău. Condamnatul fugar, Ilan Șor, adăpostit de Kremlin, controlează acum cel puțin nouă partide din Republica Moldova. Șor a reactivat, potrivit presei de la Chișinău, o mulțime de alte partide. În ultimele luni, Moscova, împreună cu grupările de crimă organizată dornice să controleze din nou puterea și fluxurile financiare în Moldova, încearcă să coaguleze trei tabere politice aservite: una pe stânga radicală (pro-rusă), alta pe centru și o a treia forță compusă din politicieni care defilează deschis sub drapelele UE sau chiar se declară unioniști. Este vorba de cel puțin 14 lideri politici moldoveni pe care Rusia îi pregătește pentru campania electorală din Moldova, scrie DW.

Viteza integrării europene a R. Moldova va depinde de următoarea componență a Parlamentului, declară ambasadorul UE, într-un interviu pentru Europa Liberă. Uniunea Europeană se va implica în procesul de integrare și aderare a R. Moldova la blocul comunitar „la fel de mult ca politicienii moldoveni”, afirmă ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks. „Este o posibilitate ca, în funcție de componența viitorului parlament, integrarea europeană a Moldovei să poată fi la fel de rapidă ca acum sau să poată încetini. În cel mai rău caz, nu pot exclude că ar putea fi inversată”, declară Mažeiks în podcastul video „Pe Agendă”. El susține că este nevoie ca politicienii care vor ajunge în viitorul parlament să aleagă în mod clar o direcție de dezvoltare a R. Moldova. Șeful delegației UE la Chișinău a mai declarat că, dacă în viitorul parlament „vor exista politicieni care nu vor fi pregătiți să se angajeze cu Uniunea Europeană, asta va însemna și că angajamentul UE va fi limitat”. Uniunea Europeană, potrivit ambasadorului UE, se va uita la acțiunile concrete pe care le va întreprinde parlamentul moldovean și dacă, de exemplu, nu vor exista evoluții în procesul de negocieri dintre Chișinău și Bruxelles, atunci „procesul se va opri”. „Viitorul Republicii Moldova se află în mâinile cetățenilor moldoveni. Am văzut exemple din alte țări în care opțiunile exprimate în alegeri au adus la putere anumite forțe politice care au cauzat oprirea parcursului european al țării respective”, a explicat șeful delegației UE în R. Moldova.

În drum spre UE, cu un nou ministru al Economiei, comentează Veridica, după ce, la doar două zile de la aprobarea de către Parlamentul European a Planului de Creștere pentru Republica Moldova de 1,9 miliarde de euro, considerat drept cel mai mare instrument de sprijin din istoria țării, Guvernul de la Chișinău a schimbat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED). În loc de Dumitru Alaiba, care a condus Ministerul Economiei aproape doi ani și jumătate, a fost numită Doina Nistor. Deși nu are experiență de funcționar public și a lucrat aproape exclusiv în sectorul noguvernamental, iar în ultimii 20 de ani a gestionat proiecte USAID, candidatura Doinei Nistor a fost primită cu un soi de entuziasm de o parte din mediul de afaceri. Se pare că, în sfârșit, atât președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, dar și PAS au înțeles că trebuie schimbat ceva, că la acest minister nu totul e în regulă, pentru că de peste doi ani economia bate pasul pe loc, iar cu postări laudative pe rețele sociale și cu inițiative frumoase pe hârtie nu poți asigura o creștere economică. Se pare că au existat și semnale și din partea instituțiilor europene că sunt necesare schimbări mai profunde în economie, nu doar de suprafață. Actuala guvernare pune mari speranțe în noua ministră a Economiei și în realizarea acestui plan, scrie Veridica.