Constituția Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 de parlamentul majoritar agrarian din acea perioadă, după lungi dezbateri care au ținut în special de articolul 13, care prevede că limba de stat este cea moldovenească. Prevederea este și astăzi una ce dă naștere la controverse, la fel ca și cea privind neutralitatea permanentă și, mai nou, de articolele care stabilesc procedura de alegere a președintelui. 

Acestea din urmă au generat, de altfel, cel mai îndelungat blocaj politic din istoria Republicii Moldova, parlamentul nereușind să aleagă un președinte timp de trei ani. În opinia analistului politic Arcadie Barbăroșie există mai multe contradicții în textul Constituției, însă acestea nu au prevenit aplicarea legii fundamentale.

Criza politică din 2009 a fost provocată mai degrabă de incapacitatea clasei politice de ajunge la un compromis, afirmă Arcadie Barbăroșie, care crede că legea supremă poate fi modificată, dar doar pe cale parlamentară.

Elaborarea unei noi Constituții este prevăzută și în programul de guvernare, iar la nivel parlamentar a fost constituită deja o comisie informală care din toamnă ar urma să discute în această privință.