Cu recunoștință își amintește scriitorul de unii mentori și îndrumători de-ai săi – jurnaliști, scriitori, filologi - Dumitru Coval, Petru Dudnic, Nicolae Lupan, Pavel Boțu, Nicolae Corlăteanu și alții, care au reușit în circumstanțe vitrege să-și păstreze omenia și onestitatea.

Jurnalistul Dumitru Coval, despre care își amintește cu multă căldură, l-a îndrumat să-și scrie teza de licență despre ziarul pașoptiștilor „Bucovina”, editat la Cernăuți, unde a și plecat pentru documentare. A adunat mult material, pe care-l mai păstrează și astăzi și chiar intenționa să editeze o carte: „Am ținut în mână ziarul în care s-a publicat pentru prima dată balada Miorița! Aveam acces la fondul de aur al bibliotecii, (grație recomandărilor lui D. Coval. Acolo este multă literatură în limba română! Nu știu dacă acuma n-au mai ars-o - mai ardeau ei din când în când câte un lot de cărți. Dumitru Coval este cel care mi-a propus tema "Ziarul Bucovina la 1848-1850". În acea perioadă în Cernăuți apărea, grație fraților Hurmuzachi, ziarul „Bucovina”. Această publicație i-a reunit pe pașoptiști - când au suferit eșec ei s-au retras în Bucovina la frații Hurmuzachi și aici și-au desfășurat activitatea. Aici Alecsandri a publicat pentru prima dată balada Miorița, pe care o culesese. Era o generație de oameni nobili, pregătiți, școliți prin Franța, peste hotare. Cei care au pus baza literaturii române, pe care Eminescu a desăvârșit-o ulterior. Am scris lucrarea, eram foarte entuziasmat, avântat. Am venit în Chișinău, și când a fost să-mi apăr teza de licență - iese unul cu o temă din cele șablon, despre Lenin, cum era la modă - nota 5, iese altul - 5. Când am intrat eu, m-au învinuit că am prea multe citate românești, n-am citate din Marx, evident mi-au dat o notă mai slabă", își amintește scriitorul C. Dragomir.

După o perioadă de activitate la Postul Național de Radio, unde a fost alături de reputatul Nicolae Lupan, ulterior disident și colaborator al postului Europa Liberă, C. Dragomir decide să plece de la radio, unde trebuia "să spună minciuni" și se angajează la editură. Aici este martor cum cărțile multor scriitori - Petru Cărare, Ion Vatamanu ș.a. - erau tăiate, din cauza inconveniențelor ideologice.

Din acest motiv, mult timp nu a publicat, ca și alți tineri scriitori, până când nu a intervenit Pavel Boțu și au fost scoase din sertarele Uniunii Scriitorilor manuscrisele a peste 20 de tineri condeieri. În răstimp de doi ani aceștia au apărut în colecția „Debut” și, ulterior, au format așa-zisa generație „patruzecioptistă”, adică  generația celor născuți în anii 1948-1949, își mai amintește C. Dragomir. Printre ei erau scriitorii Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Ion Hadârcă, Leonida Lari, Marcela Benea și alții. Cei care au călăuzit tânăra generație au fost scriitorii Gheorghe Vodă, Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, Grigore Vieru, Anatol Codru, Vladimir Beșleagă, Petru Zadnipru etc.

Mai multe detalii aflați din interviul cu scriitorul C. Dragomir, realizat de Alina Rusu.