Consiliul European condamnă cu fermitate instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul belarus și criza umanitară pe care aceasta a creat-o și subliniază în special importanța următoarelor aspecte:

protejarea eficace a frontierelor externe ale UE, inclusiv prin consolidarea cadrului juridic al UE. În acest sens, solicită Consiliului să examineze propunerea Comisiei privind măsuri de urgență provizorii;
combaterea introducerii ilegale și a traficului de persoane;
punerea în aplicare cu promptitudine a unor măsuri restrictive, în urma adoptării celui de al cincilea pachet de sancțiuni, și pregătirea pentru adoptarea de măsuri suplimentare, după caz;
asigurarea accesului neîngrădit în Belarus al organizațiilor internaționale și intensificarea sprijinului umanitar;
sprijinirea returnării migranților din Belarus.

Mai mult, potrivit sursei citate, Consiliul European își reiterează solicitarea de eliberare imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici, precum și de încetare a represiunii la adresa societății civile și a mass-mediei independente. De asemenea, reiterează dreptul democratic al poporului belarus de a-și alege președintele prin alegeri noi, libere și corecte.

Reamintim că mii de migranți, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocați de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus.

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat în urmă cu două săptămâni o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Mulțimi de migranți s-au adunat și la granițele cu Lituania și Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări și incidente serioase, care ar putea să se extindă și în sfera militară.”