Această decizie a summitului de la Bruxelles este cea mai recentă mișcare către extinderea UE, proces care a câștigat forță după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.

„Pe baza recomandării Comisiei din 12 martie 2024, Consiliul European decide deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina”, se arată în declarația comună adoptată.

Discuțiile pot începe numai după aprobarea tuturor guvernelor statelor membre în cadrul acestui cadru de negocieri.

Bosnia-Herțegovina, o țară de 3,5 milioane de locuitori, a obținut statutul de stat candidat în 2022, după avizul favorabil al Comisiei, care a identificat 14 „priorități esențiale” pentru reforme. Acestea constau în special în îmbunătățirea funcționării instituțiilor centrale, întărirea statului de drept și a drepturilor fundamentale, lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

Bosnia rămâne foarte divizată după conflictul intercomunitar care a devastat această fostă republică iugoslavă și s-a soldat cu peste 100.000 de morți. La aproape 30 de ani de la Acordurile de la Dayton, care au pus capăt acestui conflict în 1995, țara este împărțită în două: o entitate sârbă, Republica Srpska (RS), acuzată în mod regulat că face jocurile Moscovei în regiune și o entitate croato-bosniacă, ai cărei lideri doresc ca țara să adere la NATO. Țara se confruntă cu o criză politică din cauza amenințărilor secesioniste din partea sârbilor bosniaci.

Deschiderea negocierilor este o etapă într-un proces care durează, în general, mulți ani.

Negocieri de aderare au fost deschise și cu Serbia, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord.