Consiliul, în format UE27, va lua în discuție situația actuală a Brexitului, miniștrii fiind informați de către negociatorul-șef al Comisiei pentru Brexit, Michel Barnier. Pe această bază, Consiliul va pregăti reuniunea Consiliului European din 17-18 octombrie 2019, care are ca principal subiect tot articolul 50, scrie https://www.consilium.europa.eu.

Discuțiile pe tema Brexit au loc în contextul în care acordul de retragere al Regatului Unit din UE, prelungit la 10 aprilie 2019, ar trebui să fie pus în practică la 31 octombrie 2019.

Scurt istoric al Brexit-ului

Potrivit art. 50 din Tratatul privind UE, statul membru care vrea să iasă din Uniune trebuie să notifice Consiliului European intenția sa de a părăsi Uniunea. Consiliul European stabilește un set de orientări privind retragerea ordonată a statului respectiv. Orientările trebuie adoptate de Comisie și apoi de către statele membre în cadrul Consiliului UE, cu majoritate calificată puternică: 72% din cele 27 de state membre, adică 20 de state membre reprezentând 65% din populația UE27, scrie site-ul https://ec.europa.eu/.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017, după ce populația acestei țări s-a pronunțat pentru părăsirea Uniunii în iunie 2016. La 29 martie 2017 s-au declanșat formal negocierile Regatului Unit cu Uniunea Europeană.

Din martie 2017 până în noiembrie 2018, între liderii UE și Regatul Unit au urmat mai multe runde de negocieri, care însă nu au dus la niciun compromis. La 25 noiembrie 2018, Consiliul European a aprobat proiectul de acord de retragere a Regatului Unit și proiectul de declarație politică privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit, convenit de negociatorii celor două părți. Acordul prevedea că Regatul Unit se va retrage din Uniune la 29 martie 2019.

Parlamentul Regatului Unit, cel care trebuie să își dea acordul asupra Brexitului, a votat însă în două rânduri (15 ianuarie și 12 martie 2019) împotriva acordului negociat de premierul Theresa May. În acest context, premierul Theresa May a solicitat o prelungire a Brexit-ului până la data de 30 iunie 2019, după alegerile pentru Parlamentul European, dar fără a dori ca Marea Britanie să participe la acestea. Din această rațiune, șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre UE au agreat prelungirea Brexit-ului până la 22 mai, cu condiția ca acordul de retragere să fie supus votului din nou la 29 martie 2019, scrie https://www.consilium.europa.eu.

La 5 aprilie 2019, Theresa May a solicitat o nouă prelungire pentru ieșirea din Uniunea Europeană până la 30 iunie 2019, după ce la 29 martie, Camera Comunelor a respins pentru a treia oară acordul de retragere negociat de premierul britanic.

La summitul european din 10 aprilie 2019, liderii UE au convenit ca termenul de retragere în baza articolului 50 să fie prelungit până la 31 octombrie 2019.

Ca urmare a eșecului în a obține aprobarea Parlamentului Regatului Unit în privința Acordului de retragere din Uniunea Europeană, Theresa May a demisionat din funcția de premier, la 7 iunie 2019, scrie https://www.touteleurope.eu/. Boris Johnson, cel care a înlocuit-o pe Theresa May, la 24 iulie, a precizat în aceeași zi: "Regatul Unit va ieși din UE pe 31 octombrie, indiferent de condiții (...) Dacă nu ajungem la un acord, va trebui evident să ieșim din UE fără un acord".

La 2 octombrie 2019, premierul Regatului Unit, Boris Johnson, i-a transmis președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, noul proiect de acord privind retragerea, ca alternativă la un Brexit fără acord la 31 octombrie. Noul plan propus de Marea Britanie prevede ca Irlanda de Nord să aparțină aceleiași zone vamale ca Marea Britanie, dar ca provincia britanică să păstreze regulile UE pe o perioadă de patru ani, pentru toate bunurile, nu doar pentru produsele agricole. Președintele CE, Jean-Claude Juncker, a transmis, la 2 octombrie, că propunerea prezentată ridică "puncte problematice", mai ales în ceea privește guvernanța ''backstop"-ului.

UE i-a dat guvernului britanic ca termen data de 13 octombrie pentru a-i prezenta un compromis acceptabil și a se ajunge astfel la o separare amiabilă pe 31 octombrie. În lipsa unui acord pentru retragerea Regatului Unit din UE, Londra se pregătește pentru un ''no deal'' (Brexit fără acord), deși parlamentul britanic a decis să se ceară o nouă amânare a Brexitului, dacă nu se ajunge la o înțelegere.

***
Consiliul Afaceri Generale (CAG) este una dintre cele zece formațiuni ale Consiliului UE, care pregătește reuniunile Consiliului European și urmărește rezultatele acestora, dar, în același timp, este responsabil și de o serie de domenii de politică transsectorială.

Politicile transsectoriale de care se ocupă CAG sunt extinderea UE și negocierile de aderare, adoptarea cadrului financiar multianual (planul bugetar pe 7 ani al UE), politica de coeziune, organizarea instituțională a UE. CAG se ocupă, de asemenea, de orice alt dosar pe care i-l încredințează Consiliul European.

Consiliul Afaceri Generale este alcătuit, în principal, din miniștrii afacerilor europene ai statelor membre ale UE. La reuniuni este reprezentată și Comisia Europeană prin comisarul care răspunde de relațiile interinstituționale, în funcție de subiectul dezbătut.

Prioritățile Consiliului CAG în timpul președinției finlandeze a UE (iulie-decembrie 2019) sunt cadrul financiar multianual, statul de drept, amenințările hibride, Brexit.

***
Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu/.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Reuniunile diverselor formațiuni ale Consiliului se convoacă de către președintele său, la inițiativa acestuia sau la cererea unuia dintre membrii săi ori a Comisiei. Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ.

Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului e reprezentată de documente fără efecte juridice cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. În acest sens, aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice. 

Sursa:AGERPRES