„Condițiile sunt în proces de consultări. Încă nu există o coordonare clară asupra căreia am putea să ne pronunțăm”, a declarat Eugen Revenco, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării europene, în cadrul dezbaterilor publice cu tema „Circulația și locul cetățenilor moldoveni în Europa în timpul și după pandemie: oportunități și riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN.

Oficialul susține că și până acum MAEIE s-a aflat în contact cu serviciile Comisiei Europene și cu statele membre UE pentru a facilita revenirea cetățenilor moldoveni acasă, pentru a contracta diferite mărfuri, inclusiv echipament medical etc. Potrivit lui, relațiile cu statele vecine, România de exemplu, care este și stat european, sunt apropiate și schimbul de experiență are loc. „În gestionarea situației pe viitor apar necunoscute noi, strategiile de intervenție și control a pandemiei în diferite țări se adaptează și în Moldova, de asemenea, se adaptează pe parcurs”, a spus Eugen Revenco.

În altă ordine de idei, secretarul general a menționat că Republica Moldova este o țară ușor diferită de majoritatea țărilor din regiune, în care populația circulă intens, numărul celor care călătoresc fiind foarte mare, comparativ cu populația care rămâne în țară. „Din acest considerent, nu se poate de cunoscut impactul exact al revenirilor în țară din punct de vedere al răspândirii infecției COVID-19 și respectiv nu se poate de dat vina pe răspândirea pandemiei de către cei reveniți în Moldova, cu toate că primul caz de COVID-19 în țară a fost de import. Nu știu în ce moment trebuia să se intervenim, dar când a fost identificat primul caz, cetățenii au continuat să revină. În situația asta, autoritățile au făcut eforturile care le-au putut face, dar, dacă a fost corectă strategia sau nu, o să vedem în timp”, a spus Eugen Revenco.

Dezbaterile „Circulația și locul cetățenilor moldoveni în Europa în timpul și după pandemie: oportunități și riscuri”, sunt ediția a 141-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.