În 2015, șocul cauzat de furtul miliardului din sistemul bancar a fost mai mic decât era de așteptat, dar consecințele acestuia, totuși, rămân grave, se arată într-un comentariu al Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional (FMI) în țara noastră, Armine Khachatryan.

Oficialul se referă atât la problemele sectorului bancar, cât și la proiectul politicii bugetar fiscale pentru acest an și menționează domeniile care necesită cele mai stringente reforme.

După așa-numitul jaf al secolului, Banca Națională a înăsprit în mod agresiv politica monetară, iar sectorul privat a avut de suportat acest cost al crizei, confruntându-se cu rate înalte de creditare și disponibilitatea limitată a creditelor. Un alt cost evident ar fi creșterea datoriei publice pe care urmează s-o ramburseze contribuabilii și generațiile viitoare, se arată în comentariul reprezentantei FMI. Armine Khachatryan mai crede că fără o politică monetară agresivă, costurile pentru economie și pentru societate ar fi fost mult mai mari.

Potrivit acesteia, situația dificilă din sectorul bancar nu a avut un efect negativ mai profund asupra creșterii economice din anul trecut,dar perspectivele pe termen scurt rămân dificile.Creșterea economică în Republica Moldova este extrem de vulnerabilă, fiind afectată,  pe de o parte – de șocurile externe provocate de partenerii comerciali, precum  și de  evoluțiile la nivel global, iar pe de altă parte – de instabilitatea politică internă. Potrivit reprezentantei FMI, redresarea economică lentă va fi influențată de impactul secetei din anul trecut, de recuperarea lentă a remitențelor și constrângerile de finanțare cu care se confruntă economia.

Lipsa transparenței sectorului bancar este una dintre cele mai mari probleme ale economiei moldovenești, a atras atenția Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional la Chișinău. Totodată, ingerința politicului și justiției în supravegherea și reglementarea băncilor este o altă problemă gravă a acestui sector.

În altă ordine de idei, ArmineKhachatryan menționează necesitatea reformei sistemului de pensii, sugerând că este necesară majorarea vârstei de pensionare. De asemenea, ea salută privatizarea întreprinderilor de stat, dar menționează necesitatea unei strategii în acest sens.