Comunitatea rusă din Republica Moldova și-a exprimat îngrijorarea față de soarta Centrului rus de cultură de la Chișinău, care urmează să fie închis. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanta Comunității ruse Ludmila Lașcionova a declarat că domeniul culturii nu ar trebui să fie „ostatic al deciziilor politice”.

Președintele Consiliului de Coordonare al Compatrioților Ruși, Alexei Petrovici, a declarat că decizia autorităților de la Chișinău de a închide Centrul de Cultură și Știință rusă de pe lângă Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova ar avea un singur scop – să acutizeze relațiile între cele două state.

Analistul politic Ion Tăbârță spune, însă, că Centrul Rus de la Chișinău, deși funcționa oficial ca un spațiu dedicat păstrării identității ruse și menținerii relațiilor tradiționale dintre Republica Moldova și Federația Rusă, era folosit, în realitate ca o platformă pentru promovarea unor narațiuni pro-ruse în Republica Moldova. El a adăugat că astfel de centre culturale au fost închise în mai multe țări europene, inclusiv în România.

„În realitate, în cadrul acestui centru rus, pe lângă faptul că promova aceste politici de tip rusesc, în interiorul lui funcționau diferiți agenți ruși sub acoperire. Această practică nu era doar pentru Republica Moldova, dar pentru mai multe state. Era, inclusiv o modalitate pentru a racola personal, pentru acțiuni contra autorităților statului Republica Moldova”, a spus Ion Tăbârță.

În luna februarie, autoritățile de Chișinău au luat unilateral decizia să denunțe acordul interguvernamental moldo-rus de funcționare a centrelor culturale. Această decizie a fost luată după ce mai multe drone au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, unele chiar cu încărcătura explozivă. Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost violat de mai multe ori de drone și rachete rusești, în timp ce Rusia bombardează constant statul vecin, Ucraina. Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea în Republica Moldova după finalizarea tuturor procedurilor de denunțare a acordului moldo-rus. Autoritățile au mai invocat riscuri legate de dezinformare și utilizarea acestora pentru promovarea unor narațiuni distorsionate.

Retorica Moscovei cu privire la Republica Moldova este alimentată și printr-o rețea extinsă de influență a Kremlinului. Jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova, relatează că „de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre așa-zisele „încălcări ale drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova. O Fundație pentru sprijinirea și protecția drepturilor compatrioților din străinătate – Pravfond, înființată de Ministerul rus de externe cu scopul declarat de apărare a drepturilor rușilor din diasporă, a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Republica Moldova, la Chișinău și Tiraspol. Pravfond a fost inclusă în lista de sancțiuni a UE. RISE mai scrie că și Consiliul de Coordonare al Compatrioților Ruși, condus de Alexei Petrovici, un promotor activ al narațiunilor pro-Kremlin, este finanțat de  Pravfond, prin Clubul Istoric-Patriotic Rus.