Acesta este al treilea scrutin prezidențial din istoria Republicii Moldova și primul după o pauză de 20 de ani. Din 2001, președinții Republicii Moldova au fost aleși de Parlament, dar în martie Curtea Constituțională a decis revenirea la alegerea președintelui direct de către popor.

Potrivit Constituției, Republica Moldova este o țară parlamentară, președintele având unele atribuții de politică externă, este comandantul suprem al forțelor armate și numește unii funcționari, inclusiv judecătorii, dar nu are dreptul de veto. Spre exemplu, în cazul în care candidatura unui judecător este propusă a doua oară după ce a refuzat-o, sau dacă îi este propusă o cnadidatură la funcția de prim-ministru de o majoritate parlamentară este obligat să o numească.

Rezultatul scrutinului de astăzi este însă unul foarte important și în contextul alegerilor parlamentare de peste doi ani, la care, după toate aperențele, se va da o nouă confruntare între partidele pro-europene și cele apropiate Kremlinului.