Potrivit Comisiei Europene, actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente - fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate - nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare și să se valorifice progresele tehnologice.

Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat și exploatat ca un întreg, conectând diferiți purtători de energie, infrastructuri energetice și sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, acest lucru înseamnă un sistem în care energia electrică care alimentează autoturismele Europei ar putea proveni din panourile solare de pe acoperișuri, în timp ce clădirile sunt aprovizionate cu căldură provenind de la o fabrică din apropiere, iar fabrica este alimentată cu hidrogen curat, obținut din surse de energie eoliană offshore.

Strategia UE privind integrarea sistemelor energetice se bazează pe trei piloni principali: în primul rând, un sistem energetic mai "circular", având în centru eficiența energetică. Strategia va identifica acțiuni concrete pentru punerea în practică a principiului "eficiența energetică înainte de toate" și va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre; în al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil. O rețea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare și eoliene; în al treilea rând, pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili și biogaz, precum și hidrogen regenerabil.

Strategia stabilește 38 de acțiuni pentru crearea unui sistem energetic mai integrat. Printre acestea se numără revizuirea legislației existente în domeniul energiei, sprijinirea financiară sau cercetarea și utilizarea de noi tehnologii și instrumente digitale, orientări pentru statele membre cu privire la măsurile fiscale și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, reforma guvernanței pieței și planificarea holistică a infrastructurii, precum și o mai bună informare a consumatorilor. Analiza obstacolelor existente în aceste domenii va contribui la propunerile noastre concrete, de exemplu revizuirea Regulamentului TEN-E până la sfârșitul anului 2020 sau revizuirea directivei privind impozitarea energiei și a cadrului de reglementare a pieței gazelor în 2021.

Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare. Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată: în perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil; în perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE; Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat miercuri Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

"Pentru că 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE provin din domeniul energetic, avem nevoie de o schimbare de paradigmă pentru a ne atinge obiectivele pentru 2030 și 2050. Sistemul energetic al UE trebuie să devină mai bine integrat, mai flexibil și mai capabil să adopte cele mai ecologice și mai eficiente soluții din punctul de vedere al costurilor. Hidrogenul va juca un rol esențial în acest sens, deoarece scăderea prețurilor la energia din surse regenerabile și inovarea permanentă fac din el o soluție viabilă pentru o economie neutră climatic", a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson

Un sistem energetic mai bine integrat este esențial pentru a trece la neutralitatea climatică până în 2050, creând în același timp locuri de muncă, asigurând o tranziție echitabilă și consolidând inovarea în UE și întâietatea industrială la nivel mondial. Acest sector poate aduce o contribuție esențială la redresarea economică a Europei în urma crizei coronavirusului, după cum s-a subliniat în pachetul de măsuri de redresare Next Generation EU, prezentat de Comisie la 27 mai 2020.

Sursa:AGERPRES