Oficialii UE au declarat anterior că pachetul va viza activele cripto, băncile și energia Rusiei, transmite Digi24. 

Vestea vine în contextul în care Kievul îndeamnă partenerii internaționali să intensifice presiunea economică asupra Moscovei și să-l împingă pe președintele rus Vladimir Putin către negocieri de pace semnificative.

Comisia era inițial așteptată să dezvăluie cel de-al 19-lea pachet pe 17 septembrie, dar măsura a fost amânată, potrivit unor surse, din cauza presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra țărilor europene pentru a întrerupe achizițiile de petrol rusesc.

Administrația Trump a declarat că va adopta sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei numai după ce UE își va intensifica și ea măsurile, inclusiv prin aplicarea de tarife vamale Chinei, principalul cumpărător de petrol al Rusiei.

În urma unei convorbiri telefonice cu Trump, von der Leyen a declarat că Bruxelles-ul va propune accelerarea eliminării importurilor de energie din Rusia, inițial prevăzută pentru sfârșitul anului 2027.

„Rusia demonstrează pe deplin disprețul său față de diplomație și dreptul internațional. Prin urmare, intensificăm presiunea”, a declarat Ursula von der Leyen în deschiderea anunțului privind sancțiunile.

Ultimul pachet al UE, aprobat pe 18 iulie, a fost considerat „cel mai puternic până în prezent”, vizând în principal veniturile Rusiei din petrol. Măsurile includeau reducerea plafonului de preț pentru exporturile rusești de petrol transportat pe mare la 47,60 dolari pe baril, sancțiuni împotriva a peste 100 de nave din flota umbră a Rusiei și multe altele.

Ce vizează măsurile

Măsurile vizează energia, sectorul bancar și criptomonedele, iar Bruxelles-ul ia în calcul inclusiv accelerarea eliminării gazului natural lichefiat (LNG) rusesc, înainte de termenul-limită din 2027.

Noile sancțiuni vor lovi mai dur companiile și băncile din țări terțe care continuă să facă afaceri cu Moscova – inclusiv din China și India – dublând eforturile anterioare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, arată tot mai des cu degetul spre Beijing, ceea ce ar putea însemna acțiuni mai ferme împotriva entităților chineze acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei.

Totuși, diplomații europeni recunosc că pachetul este și un exercițiu politic, menit să arate că UE se aliniază parțial agendei președintelui Donald Trump, fără însă a merge atât de departe pe cât și-ar dori liderul american – care cere tarife de 100% pentru produsele chinezești, comentează Politico.

Eficiența sancțiunilor rămâne mixtă: unele rafinării indiene au fost obligate să renunțe la livrările de combustibil, iar exporturile de benzină ale Rusiei au atins minime istoric.

În schimb, mecanismele de ocolire se multiplică – companii saudite și irakiene au lăsat loc petrolului rusesc în India, iar băncile chineze găsesc modalități de a evita sistemul european.