Guvernul Viktor Orban e acuzat de Comisia Europeană că a politizat marile companii de stat, controlate de o nomenclatură restrânsă din care fac partele rudele premierului și oameni de afaceri apropiați, scrie G4media.

La 15 decembrie 2022, Consiliul, la propunerea Comisiei, a adoptat o decizie de punere în aplicare care stabilește măsuri pentru protejarea bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria. Aceste încălcări se refereau la domeniile achizițiilor publice, urmăririi penale, conflictului de interese, luptei împotriva corupției și trusturilor de interes public.

Cele două măsuri adoptate de Consiliu au fost:

– suspendarea a 55 % din angajamentele bugetare pentru trei programe din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027

– interdicția pentru Comisia Europeană de a încheia noi angajamente juridice cu trusturile de interes public și cu entitățile menținute de acestea pentru finanțarea UE pusă în aplicare prin gestiune directă sau indirectă.

La 2 decembrie 2024, Ungaria a notificat oficial Comisia cu privire la modificările legislative specifice referitoare la trusturile de interes public și la entitățile menținute de acestea. Prin această notificare, Ungaria a solicitat Comisiei să propună Consiliului să adapteze sau să elimine măsura privind trusturile de interes public adoptată de Consiliu în 2022.

Prin decizia de astăzi, Comisia a constatat că modificările legislative nu abordează în mod adecvat preocupările restante privind conflictele de interese în consiliile de administrație ale trusturilor de interes public. Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura privind trusturile de interes public și entitățile menținute de acestea ar trebui să rămână în vigoare. Comisia a subliniat în mod clar adaptările care ar fi necesare pentru a remedia suficient situația.

Cealaltă măsură a Consiliului de suspendare a unei părți din fondurile de coeziune rămâne, de asemenea, în vigoare, deoarece Ungaria nu a notificat nicio măsură corectivă pentru a soluționa problemele aferente.

Ungaria poate adopta și notifica în orice moment noi măsuri corective pentru a demonstra Comisiei că măsurile adoptate de Consiliu ar trebui adaptate sau ridicate.

Planul ungar de redresare și reziliență (RRP) conține o serie de „super-milioane” care corespund măsurilor corective din cadrul regimului general de condiționalitate bugetară. Prin urmare, nu este posibilă nicio plată RRP în urma unei cereri de plată până când Ungaria nu rezolvă toate problemele legate de statul de drept în cadrul regimului de condiționalitate.

Reamintim că, fără fondurile europene, Ungaria se află într-o situație economică dificilă și a fost depășită de România la mai mulți indicatori macroeconomici relevanți. 

Citiți și: România a depășit Ungaria la salarii și a ajuns la egalitate cu Polonia