Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene, se arată în documentul Executivului comunitar.

Miercuri, Comisia European a prezentat recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, în care definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. Executivul comunitar recomandă, totodată, închiderea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei și adoptă o serie de documente în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere.

"Semestrul european a contribuit în mod real la îmbunătățirea situației economice și sociale din Europa. Mai rămân însă provocări importante cărora trebuie să le facem față și începe să se profileze tot mai pregnant riscul unei deteriorări a perspectivelor economice. Este îngrijorător să constatăm o încetinire a avântului reformelor în unele țări. Facem apel la toate statele membre să își reînnoiască eforturile pentru a consolida reziliența economiilor noastre și pentru a sprijini o creștere economică în egală măsură durabilă și favorabilă incluziunii. O mai bună direcționare a investițiilor poate contribui în mod semnificativ la atingerea acestor obiective", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, responsabil și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vama, a afirmat că odată cu acest ultim set de recomandări din pachetul de primăvară se reafirmă angajamentul față de o aplicare inteligentă a Pactului de stabilitate și de creștere. "Aceasta înseamnă că ne bazam deciziile nu pe o aplicare mecanicistă sau legalistă a normelor, ci pe efectul acestora de impulsionare a creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a consolidării finanțelor publice. Experiența noastră de până acum ne confirmă faptul că această abordare este corectă: am îmbunătățit constant situația finanțelor noastre publice, fără să subminăm creșterea economică. Subliniem totodată necesitatea ca o serie de state membre să își continue și, dacă este cazul, să își intensifice eforturile de combatere a planificării fiscale agresive, în vederea asigurării echității pentru toți contribuabilii", a spus Moscovici.

Recomandările publicate de Comisia Europeană oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Conținutul recomandărilor reflectă prioritățile generale stabilite în Analiza anuală a creșterii pentru 2019 și în recomandarea din 2019 privind politica economică a zonei euro, publicata în luna noiembrie. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie.

Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, se arată în recomandările Executivului comunitar.

Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Așa cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste doua treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate. Astfel, s-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE, se arată în recomandările Executivului comunitar.

"Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare", avertizează Comisia Europeană. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 10 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Olanda, România și Suedia) și trei țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), se arată în recomandările Executivului comunitar.

Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua aceasta decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Executivul comunitar a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Comisia a adresat miercuri un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativa constatată în 2018 și recomandă Consiliului să solicite corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.

Executivul comunitar a adoptat al treilea raport de supraveghere consolidată privind Grecia care este elaborat după încheierea programului de sprijin pentru stabilitate inițiat pentru această țară în cadrul Mecanismului european de stabilitate. În raport se constată că într-o primă etapă după încheierea programului în august 2018, Grecia a făcut pași înainte promițători, dar remarcă faptul că punerea în aplicare a reformelor a încetinit în ultimele luni și că nu există o consecvență între anumite măsuri și angajamentele asumate față de partenerii europeni, ceea ce pune în pericol atingerea țintelor bugetare convenite.

Sursa:Agerpres