Apartenența Finlandei la NATO ar spori semnificativ descurajarea pentru eventualitatea ca țara să devină o țintă a agresiunii ruse, a precizat într-o declarație comisia de apărare.

Finlanda, care are 1.300 km de frontieră cu Rusia și un trecut dificil cu statul vecin, își reconsideră poziția de lungă durată de a nu adera la NATO pentru a menține relații amicale cu Moscova.

Președintele finlandez Sauli Niinisto urmează să anunțe joi poziția sa privind aderarea țării la NATO, o decizie care va însemna probabil o schimbare majoră în politica sa de securitate pentru țara nordică după invazia rusă din Ucraina.

Comisia de apărare a Parlamentului și-a dat avizul în chestiune drept răspuns la o carte albă a guvernului privind politica externă și de securitate.

"Apartenența la NATO este cea mai bună soluție pentru securitatea Finlandei. Întărește capabilitatea de apărare națională cu sprijinul celor mai semnificative resurse militare ale uniunii", a declarat președintele comisiei și principalul lider al opoziției, Petteri Orpo, din cadrul Partidului coaliției naționale.