'Împărtășim îngrijorările din motive de securitate ale anumitor state membre. Dar Schengen este viu și trebuie să rămână în viață', 'pentru că, dacă Schengen va muri, Europa va muri', a afirmat în fața presei Avramopoulos.

Mai multe state membre, în frunte cu Germania și Franța, pledează pentru o modificare a regulilor actuale ale Spațiului Schengen, considerând că acestea nu fac față amenințării teroriste constante.

Fără a cere sfârșitul liberei circulații, Parisul și Berlinul vor să poată reinstitui mai facil controale la frontierele lor și pe durate mai lungi decât permit reglementările actuale.

Comisia Europeană a acceptat în principiu o reformă în acest sens a Codului Schengen, dar nu dorește să meargă atât de departe pe cât solicită cele două state menționate, dar și Austria și Danemarca.

În baza regulilor actuale, Franța a informat Comisia Europeană că va prelungi cu încă șase luni, până la 30 aprilie 2018, controalele temporare reintroduse la frontiere după atentatele din noiembrie 2015, iar Germania și Danemarca au anunțat măsuri similare.

Franța și Germania au salutat vineri, la Luxemburg, faptul că executivul european a pus o reformă a Codului Schengen pe masa negocierilor între statele membre.

'Credem că este un pas înainte extrem de important', a afirmat vineri ministrul de interne francez, Gérard Collomb, într-o declarație în fața presei în prezența omologului său german, Thomas de Maiziere. Însă, 'în ce privește modalitățile, avem câteva remarci de făcut', a adăugat el.

Comisia Europeană propune, între altele, ca perioada maximă de restabilire a controalelor, în caz de amenințare la adresa securității unei țări, să fie de un an, în loc de șase luni.

Dacă amenințarea se menține, măsura poate fi prelungită cu doi ani, dar, în acest caz, cu acordul celorlalte state membre.

Parisul și Berlinul insistă pentru perioade mai lungi, dar contestă în special obligativitatea obținerii acordului celorlalte state.

'Dorim să păstrăm suveranitatea națională într-o problemă fundamentală pentru fiecare stat, cea a terorismului', a subliniat ministrul Collomb.