Oleg Budza a menționat că există un proiect de hotărâre a Parlamentului, care prevede că Guvernul Republicii Moldova, după ce va examina raportul în cauză al comisiei, va examina căi de recuperare a obiectivelor sindicale cu recunoașterea patrimoniului sindicatelor ca componentă a patrimoniului public național. Potrivit președintelui CNSM, această tentativă de a pune mâna pe patrimoniul sindical este ilegală și CNSM se va opune prin toate pârghiile legale. „Patrimoniul sindicatelor este totuși patrimoniul sindicatelor. Ce, statul a hotărât toate problemele în întreprinderile de stat? Categoric nu! De ce se apucă statul de patrimoniul sindicatelor, unde noi, pe parcursul a 15-20 de ani, am investit în sanatorii, în baze de odihnă pentru copii, în Institutul Muncii etc., mai bine de 170 de milioane de lei? Din partea statului nu a venit niciun bănuț în obiectele acestea”,  a declarat Oleg Budza.

Președintele CNSM a mai spus că nu este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat cu patrimoniul sindicatelor până în 2009, când a devenit președinte al CNSM. „Nu doresc să se repete situația din Kazahstan, Kârgâzstan, unde patrimoniul sindicatelor a intrat în posesia statului”, a mai spus Oleg Budza.

Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, a remarcat că nu este pentru prima dată când se fac tentative ca patrimoniul sindicatelor să treacă în gestiunea statului. Asemenea acțiuni ar fi avut loc anterior, fiind promovate de Partidul Popular Creștin-Democrat.

Comisia de anchetă privind înstrăinarea patrimoniului sindicatelor și-a prezentat, la 10 iunie, raportul. Potrivit lui Lilian Carp, membru al comisiei, cel mai mare beneficiar al bunurilor imobile înstrăinate, care aparțineau Confederației Naționale a Sindicatelor, a fost Ilan Șor și doar ocazional apare o companie a lui Vlad Plahotniuc. „Avem proprietăți care aparțineau sindicatelor, care au fost folosite în gajare, pentru a scoate bani atât din Banca Socială, cât și trebuie să stabilim legătură cu scoaterea banilor din Banca de Economii, atunci când a avut loc fraudarea bancară. Astfel, bunurile sindicatelor au fost folosite și în acest proces de scoatere a lichidităților din băncile care au fost falimentate”, a menționat Lilian Carp. Comisia a angajat un expert economic, care a calculat cu cât au fost prejudiciate sindicatele atunci când au fost vândute aceste bunuri. Valoarea estimativă a doar 32 de tranzacții imobiliare din cele 48 de obiective imobiliare înstrăinate este de circa 1 miliard de lei.