Potrivit portalului Anticoruptie.md, într-o expertiză a proiectului, realizată de Direcția legislație și expertiză anticorupție a CNA, se arată că proiectul conține factori de risc care pot genera riscuri de corupție la etapa implementării acestuia. În acest sens, au fost remarcate proceduri reglementate lacunar și ambiguu, lacune de drept, formulări care admit interpretări abuzive, norme ce admit prejudicierea intereselor contrar interesului public, atribuții care admit derogări și interpretări abuzive, concurența normelor de drept etc.

În expertiză se arată că nota informativă a proiectului de lege nu cuprinde acele analize, studii care au condus la anumite concluzii ce au determinat elaborarea proiectului.

Experții CNA au criticat și norma, potrivit căreia „Dezvăluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanța de judecată în cazul când acest lucru devine necesar pentru apărarea securității naționale sau a ordinii publice”.

„Prevederile respective sunt generale și „adaptabile” la o multitudine de situații în care jurnaliștii ar putea fi impuși în mod abuziv să-și divulge sursele confidențiale de informare, iar persoanele ce au furnizat informația în anonimat să fie urmărite și intimidate. Recunoașterea legală a protecției surselor de informare este necesară într-o societate democratică, iar limitele acestei protecții trebuie să fie stabilite exhaustiv și cu certitudine în lege. Acțiunile entităților publice trebuie să fie predictibile, iar persoanele vizate trebuie să cunoască preventiv limitele de protecție a drepturilor și libertăților lor. Admiterea unei ingerințe excesive a entităților publice în activitatea jurnaliștilor, în ceea ce privește protecția surselor de informare, constituie un pericol atât pentru drepturile jurnaliștilor, cât și pentru cele a persoanelor care îi asigură cu informații sub protecția anonimatului”, se arată în expertiză.

Experții CNA au criticat și norma care prevede micșorarea proporției programelor audiovizuale locale obligatorii pentru difuzare în limba română, de la 80% la 60%. „Urmare a analizei proiectului, se remarcă iminența riscului ca norma respectivă să fie interpretată abuziv, astfel încât creatorii de programe locale să fie descurajați, iar limba de stat a Republicii Moldova - marginalizată. Reducerea valorilor nominalizate poate constitui o premisă pentru scăderea inițiativei în industria audiovizuală națională. Totodată, există riscul subestimării patrimoniului cultural național în favoarea producției mediatice străine.”

Amintim că în ședința din 3 decembrie curent, coaliția formată din deputații PSRM și cei din Grupul Șor au votat, pe fundalul huiduielilor deputaților din opoziție, mai multe proiecte de lege, printre care și proiectul propus de deputații PSRM Vasile Bolea, Bogdat Țîrdea și Adrian Lebedinschi, cu privire la modificarea Codul Audiovizualului.