Acesta are loc pe fundalul tensiunilor dintre Iran, țara cu cei mai mulți musulmani șiiți, și Arabia Saudită, o putere sunnită. 

Pelerinajul - sau, în arabă, Al Hajj - reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului, obligații fundamentale ale musulmanilor; ceilalți patru fiind rugăciunea rituală, profesarea mărturiei de credință, postul Ramadanului și dania. Orice musulman trebuie ca, cel puțin odată în viață să facă pelerinajul la Mecca, orașul natal al profetului Muhammad. Odată ce această obligație este îndeplinită, pelerinii primesc prestigiosul titlu de "hagi".

În epoca modernă, numărul uriaș de pelerini a dus la o serie de tragedii, cea mai mare dintre acestea având loc anul trecut, când 2.300 de persoane și-au pierdut viața într-o busculadă. Aproape 500 dintre morți erau pelerini iranieni, lucru care a înfuriat Teheranul și a dus la la noi tensiuni în relația și așa încordată dintre Republica Islamică și Arabia Saudită.

Liderul suprem religios iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat recent că familia regală saudită nu merită să fie custode al locurilor sfinte ale islamului, Mecca și Medina, ceea ce a atras o replică a unui important cleric saudit care a afirmat că iranienii nu sunt musulmani adevărați. Acest schimb de replici trimite la disputa dintre musulmanii șiiți și cei sunniți, aproape la fel de veche ca și islamul, și exacerbată de tensiunile inter-confesionale care au avut loc în ultimii ani în mai multe țări musulmane, în special în Irak.

Miza acestei dispute este, însă, mai mare, dată fiind competiția pentru influență în regiune a celor două state. Ambele mizează pe comunitățile de șiiți și, respectiv, sunniți din țări ca Bahreinul, Libanul și Irakul, iar în Siria și în Yemen sprijină grupări aflate în război. informează Rador.