Potrivit sursei citate, de obicei este greu de prevăzut câștigătorul acestor alegeri cu buletine secrete, un mod de scrutin propice diverselor întorsături de situație. 

Președintele Italiei are în esență un rol onorific, dar exercită o putere considerabilă în caz de criză politică, fie că este vorba de a dizolva parlamentul, de a alege premierul sau de a refuza mandatele de guvernare ale unor coaliții politice fragile, transmite Agerpres.

Italia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate, remarcă AFP, pentru că partidele care fac parte din coaliția care îl susține pe actualul premier Mario Draghi sunt deja pe poziții de luptă în vederea alegerilor legislative de anul viitor și haosul politic ar putea pune în pericol aplicarea planului italian de redresare post-COVID-19.

„Acestea sunt niște alegeri-cheie și foarte complicate, pentru că partidele politice sunt slabe și se află într-o stare de fragmentare totală”, a explicat Giovanni Orsina, director al Luiss School of Government de la Roma.

Mario Draghi, de la funcția de premier la cea de președinte al Italiei

Votul ar putea „lovi guvernul precum un seism”, în timp ce Italia luptă împotriva unui nou val de COVID-19, care riscă să perturbe relansarea după recesiunea din 2020, scrie cotidianul Corriere della Sera. 

Fost președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în vârstă de 74 de ani, a dat de înțeles că el este interesat de post, însă alegerea lui ar lăsa vacant actualul său post de premier într-un moment foarte delicat.

Numit de către președintele aflat la sfârșit de mandat, Sergio Mattarella, în februarie 2021, Draghi a reușit să mențină unitatea unui guvern format din aproape toate partidele politice italiene, relansând creșterea economică.

De asemenea, Draghi a supervizat reformele-cheie cerute în schimbul fondurilor prevăzute de planul de relansare al Uniunii Europene, Roma fiind principalul beneficiar al acestora, cu circa 200 de miliarde de euro.

Investitorii internaționali se tem că Italia, împovărată de datorii, va înregistra întârzieri în calendarul strâns al reformelor, în cazul în care Draghi va părăsi postul de premier.

Majoritatea experților apreciază că premierul Mario Draghi ar fi cel mai bine plasat în calitate de președinte, pentru a asigura stabilitatea politică și bune relații cu Bruxelles-ul, în special dacă dreapta și extrema dreaptă vor câștiga alegerile prevăzute să aibă loc în 2023.

Totodată, nu există certitudini că el va reuși că continue reformele dacă va rămâne în actuala funcție. De asemenea, Draghi riscă oricum să-și piardă postul în urma viitoarelor alegeri.

„Acesta este un an preelectoral. Chiar dacă Draghi rămâne premier, adevărul este că lui îi va fi greu să controleze situația politică”, subliniază Giovanni Orsina.

Lista pretendenților 

O eventuală soluție ar consta în numirea ca premier a lui Renato Brunetta, în vârstă de 71 de ani, membru al guvernului actual și al partidului lui Berlusconi, Forza Italia (dreapta), liderii principalelor partide din coaliție ocupând până la alegeri posturile ministeriale cele mai importante.

Dacă Draghi rămâne premier, printre alte nume care circulă în presă pentru postul de președinte se numără, în afară de Silvio Berlusconi (85 de ani, dreapta), și fostul șef al executivului Giuliano Amato (83 de ani, centrist), al comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni (67 de ani, de stânga) și fostului președinte al camerei deputaților, Pier Ferdinando Casini (66 de ani, centrist).

Totodată, există voci care doresc ca o femeie să acceadă pentru prima dată la funcția supremă a statului Italian. În acest caz, președinția ar putea reveni ministrului justiției Marta Cartabia (58 de ani, centru-dreapta) sau predecesoarei sale Paola Severino (73 de ani, centru-dreapta), fără a o uita pe președinta Senatului, Elisabetta Casellati (66 de ani, dreapta).

Care este sistemul de votare pentru președintele Italiei

Președintele Italiei este ales pentru șapte ani prin vot indirect de către o adunare a membrilor celor două camere ale Parlamentului Italiei (630 de deputați plus 320 de senatori contra 321 în mod normal, însă alegerea unui senator a fost anulată). La aceștia se adaugă 58 de delegați ai regiunilor. În total, 1.008 „mari electori”.

În primele trei tururi, este necesară o majoritate de două treimi, adică 672 de voturi, dar începând cu al patrulea tur este suficientă o majoritate absolută de 505 voturi.

Votul are loc cu buletine secrete la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputaților.

Din cauza restricțiilor legate de criza pandemică, un singur tur de scrutin va fi organizat pe zi. Permisul sanitar este în prezent cerut pentru accesul în Parlament, ceea ce ar putea împiedica electorii testați pozitiv să-și exprime votul.