În cadrul proiectului au fost selectate cinci instituții: Muzeul Național de Artă al Moldovei, Muzeul Național de Istorie al Moldovei, Muzeul Național de Istorie Naturală și Etnografie, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” și Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău. Fiecare instituție va primi câte 20 de mii de dolari pentru a implementa proiecte creative și pentru promovarea conținutului cultural într-un format digital și inovator pentru publicul din Rep. Moldova, realizate în termen de 6 luni.

Banii vor fi distribuiți pe proiecte, care urmează să fie riguros selectate și analizate, a spus directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea:

„Vedem ce oferte pot veni din partea artiștilor și ce planuri avem noi pentru a îmbunătăți pe această cale etalarea și prezentarea muzeului, și punerea bunurilor pe care le deținem în serviciul comunității. Vom identifica proiectele ce pot să se desfășoare la MNAM, și să vedem ce costuri ar implica. Artiștii vor lucra, după cum s-a menționat, pe bază de onorarii, ei sunt creatori și pentru aceasta trebuie să fie remunerați. Acuma partea muzeului, ce oferă muzeul, trebuie să discutăm în cadrul acestor proiecte de parteneriat. Proiectele vor fi propuse de muzeografi, inclusiv cei de la secția cercetare și restaurare”.

Proiectele digitale vor contribui și la dezvoltarea turismului vitivinicol, a declarat pentru Radio Chișinău, managerul pentru Proiecte de Dezvoltare în Turism din cadrul unei cunoscute vinării din Republica Moldova, Parascovia Popov:

„Orice proiect, orice viziune care vine din partea artiștilor, în cadrul vinăriei, care ar trezi interesul atât turiștilor, cât și ne-ar promova și peste hotare, noi am fi interesați să intervenim și financiar și să sponsorizăm acel proiect împreună”
Proiectele cu conținut digital creativ pot fi folosite și în restaurarea patrimoniului a spus reprezentanta USAID, Rodica Miron:

„Aducem împreună specialiști din industria creativă, instituțiile muzeale și vinării ca ei să formuleze care ar fi necesitățile. Dacă ei ar spune că au nevoie pentru domeniul restaurare și cercetare, da, cred că putem aplica industriile creative și în acest domeniu. După cum am mai spus, suntem la prima etapă”.

Creatorii digitali pot re-crea spații și prezenta prin realitatea augmentată părți componente ce nu pot fi restaurate în laboratoarele din Rep. Moldova, a subliniat producătorul de conținut, Ștefan Nahaba:

„Ne gândeam și la un proiect care să digitalizeze patrimoniul muzeului prin folosirea tehnologiei fotogrammetrie care ajută la crearea unor copii digitale a artefactelor, siturilor, care pot fi vizualizate din orice colț al lumii, pentru că ele sunt digitale. Organizațiile care se ocupă de cercetare ar trebui să o aplice pentru că este interactivă, nu este doar o imagine plată în care nu înțelegi ce se întâmplă în cealaltă parte, este un obiect bidimensional pe care îl poți să îl explorezi și să înțelegi cum funcționează și cum era construit.”

Directoarea Muzeului de Istorie a Orașului Chișinău, Valeria Suruceanu, a menționat că unul din proiectele la care ar vrea să aplice ar fi pentru reconstituirea celui de-al doilea Turn de Apă, care anterior a fost dărâmat:

„Probabil prin această colaborare noi putem să restabilim clădirea veche. Turnul nostru tot a fost reconstruit, și prin acest proiect noi avem posibilitatea să vizualizăm cum a fost Turnul și înainte de renovare.”

Proiectul are drept scop promovarea tinerilor creatori digitali, prezervarea patrimoniului prin prezentarea acestuia într-un nou format publicului consumator de artă și istorie.