Legea actuală privind sănătatea mintală este un act normativ depășit, fiind foarte multe lucruri contradictorii demnității umane și drepturilor omului, reglementând doar asistența psihiatrică, a atenționat deputata Liliana Grosu, membră a Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie. Rep. Moldova are mari carențe la capitolul de prevenire a bolilor mintale, a subliniat ea:

„Tulburarea mintală și de comportament este principala cauză a dizabilității, și aceasta este o constatare îngrijorătoare pentru noi ca stat, asta înseamnă că avem mari carențe la capitolul prevenire și intervenții rapide și prompte pentru a ajuta persoanele cu care se confruntă. Legea actuală privind sănătatea mintală este un act normativ depășit”, susține Grosu.

Trei spitale de psihiatrie și  40 de centre comunitare de sănătate mintală sunt insuficiente pentru prevenirea și tratarea maladiilor mintale în Rep. Moldova, au susținut experții. Cel mai vulnerabil aspect în domeniul sănătății mintale sunt lipsa cadrelor specializate în domeniul psihiatriei, a spus șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie a USMF, Jana Chihai. Aceasta a declarat că medicina primară ar trebui să suplinească carența de specialiștii în domeniul psihiatric din Rep. Moldova:

„Este o carență în domeniul resurselor umane, mai ales în rândul psihiatrilor, și avem doi psihiatri la o de 100 mii de populație, media în Uniunea Europeană fiind cinci. Avem raioane în care nu există medicul psihiatru. Medicul de familie trebuie să știe și să aplice screeningul măcar în cele două prezențe de sănătate mintală să identifice și să analizeze la ce stadiu se află acea tulburare mintală”, spune Chihai.

Proiectul de lege propus pentru consultare prevede ca serviciile specializate de sănătate mintală să fie acordate doar în baza consimțământului liber exprimat și a unui plan individualizat de asistență, centrat pe nevoile persoanei, elaborat de echipa multidisciplinară de sănătate mintală. Potrivit noului proiect de lege, tratamentul ar urma să fie acordat în mediul cel mai puțin restrictiv, prin proceduri care să respecte integritatea fizică și psihică a persoanei.