Lucrarea enciclopedică prezintă Chișinăul în toate aspectele vieții sale tumultoase de atunci - politic, economic, cultural, arhitectural, au menționat participanții la eveniment. Informația a fost selectată din mai multe arhive, presa timpului, documente de epocă, memorii, fiind prezentată într-un mod atractiv și accesibil pentru publicul larg și pentru tineri, a spus nul dintre autori, Ion Xenofontov, doctorul habilitat în istorie.

Viața orașului este prezentată în volum în toată varietatea, dar și complexitatea ei: „Am descoperit un oraș cu foarte multă lume bună, în care aveau loc evenimente frumoase. Totodată, am descoperit un oraș asaltat de refugiați, care veneau de peste Nistru, în contextul marelui exod cauzat de destrămarea Imperiului Țarist și de apariția Uniunii Sovietice, cu tot ce se numea teroare, război civil, înfometare”, a remarcat cercetătoarea Lidia Prisac, doctor habilitat în istorie.

Deși perioada 1918–1940 a fost scurtă, aceasta a reprezentat un proces real de modernizare, a subliniat istoricul Nicolae Enciu, amintind reforma educației, reforma agrară și alte schimbări, care au dus la consolidarea unei clase de mijloc și la funcționarea democrației parlamentare.

Director ICR Chișinău, Monica Babuc, a evocat amintirile și impresiile Reginei Maria despre Chișinău, file din jurnalul său, incluse și în volumul lansat. În prima sa vizită la Chișinău, în 1920, regina descria cu sinceritate problemele și greșelile inițiale ale administrației românești, dar și procesul treptat de stabilizare și acceptare a noii realități. Cuplul regal a vizitat spitale, școli, aziluri și expoziții economice din Chișinău - gesturi de apropiere și susținere a provinciei.

„Cartea reconstituie nu doar „istoria mare”, ci și cea a oamenilor și a detaliilor urbane – de la restaurante și hoteluri celebre, până la toponimie și viața culturală”, a apreciat Aliona Grati, care a comparat cele două volume cu un „muzeu” al Chișinăului interbelic, alcătuit din mai multe „săli” tematice – administrație, economie, cultură, viață cotidiană, etc. 

Arhitectura interbelică a Chișinăului este puțin cunoscută, iar lucrările istoricilor Ion Xenofontov și Lidiei Prisac contribuie la înțelegerea situației în acest domeniu. Mariana Șlapac, arhitect și istoric al artelor, a menționat că istoriografia sovietică ideologizată dezinforma că în Chișinăul interbelic nu s-ar fi construit nimic. Se dovedește, însă, că  aici s-au construit multe edificii, cum ar fi sediul actual al Teatrului Național „M. Eminescu”, inițial Palatul Cultural al Unirii. Turnul Dezrobirii - un monument înălțat tot în acea perioadă în apropierea Chișinăului, care a fost distrus în 1944. „Cred că era unul dintre cele mai grandioase monumente comemorative din Balcani. Știu că sunt foarte multe inițiative de a reconstitui acest monument”, a menționat Mariana Șlapac. Cercetătoarea a mai informat că în oraș sunt mai multe clădiri care țin de un stilul  național, neoromânesc: „clădiri fantastic de frumoase, cu elemente naționale - cu arce, cu diverse decoruri inspirate din tradiția națională arhitecturală”.

Președintele Academiei de Științe al R. Moldova, Ion Tighineanu, ca fizician apreciază cercetările istorice ca deosebit de importante, exemplificând prin destinul  astrofizicianului de talie internațională,  Nicolae Donici, care a creat la Dubăsarii Vechi unul dintre primele șapte observatoare din lume, despre care societatea mult timp nu a știut. Ion Tighineanu a menționat efortul comun al celor două Academii de Știință - din R. Moldova și din România, de a coopera și de a crea „un plan acțiuni comune”, punctul final fiind „să dispară hotarul de pe Prut”. Președintele Academiei a mai menționat că în acest an urmează mai multe evenimente realizate în comun de către cele două Academii, cu prilejul a 65 de ani de la înființarea Academiei de Științe a Moldovei și a celor 160 de ani de la fondarea Academiei Române.

Evenimentul a avut loc la Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu” din Chișinău. Managerul Bibliotecii Mariana Harjevschi, a menționat că lansarea volumelor „Chișinăul - cel de-al doilea oraș al României întregite  (1918-1940)” marchează debutul unei serii de evenimente, ce vor avea loc la Biblioteca Municipală, cu prilejul celor 590 de ani de la atestarea Chișinăului, care se împlinesc în acest an.