Cât de sigură este apa pe care o bem? Poluarea râului Nistru a readus în prim-plan problema calității apei potabile pe care o consumă zilnic cetățenii R. Moldova, țara în care aproape 40 % din populație nu  are acces la apă potabilă de calitate. Ziarul de Gardă a discutat cu experți în domeniu despre accesul la apă, calitatea acesteia și principalele probleme cu care se confruntă R. Moldova în acest domeniu. Astăzi, aproximativ 70% din sursele de alimentare cu apă utilizate de sectorul rural provin din fântâni, iar multe dintre acestea au o calitate nesatisfăcătoare, spune profesorul Valeriu Cazac, doctor în științe ale mediului. Există și localități care au foraje arteziene și sisteme de apeduct construite, însă multe dintre aceste proiecte au fost incomplete. Majoritatea proiectelor de alimentare cu apă nu au fost însoțite de sisteme de canalizare. Astfel, chiar dacă aducem apă la robinet, creăm o problemă cu efect întârziat. După ce apa este utilizată, ea trebuie evacuată. Dacă nu există canalizare, apele uzate sunt deversate în sol și poluează apele freatice.

Mușamalizare, falsuri și diversiune: cum a poluat propaganda spațiul public în cazul crizei apei din Nistru, analizează Veridica.md. Criza provocată de poluarea apei din Nistru a fost și un teren de acțiune pentru propaganda Kremlinului. Ca și în alte situații similare, aceasta a acționat pe mai multe direcții: a răspândit falsuri menite să inducă panică, a lansat versiuni alternative pentru a muta vina pe alții și a ascuns deliberat cauza reală pentru publicul din Rusia. Dincolo de dezinformare, cazul scoate în evidență o problemă mai profundă: cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unor astfel de crize, sau unor scenarii și mai grave, într-un context regional dominat de război și atacuri hibride, constată publicația. În acest caz, propaganda a aplicat un tipar deja consacrat: a inundat spațiul public cu narațiuni false și contradictorii pentru a crea confuzie și a decredibiliza comunicarea oficială, adaptând mesajele în funcție de publicul-țintă. Pe de altă parte, scrie Veridica, statul trebuie să își facă propriile „teme”. Per ansamblu, autoritățile au avut, aparent, un comportament corect: au informat relativ prompt și constant publicul, în special prin intermediul ministrului Mediului, Gheorghe Hajder. În același timp, acest caz a demonstrat încă o dată că Republica Moldova nu este singură. În primul rând,  ca de obicei, a venit sprijinul din România - cu echipamente și specialiști pentru depoluarea apei. La rândul său, UE a activat mecanismul de protecție civilă pentru a ajuta autoritățile să curețele apa râului. Totuși, niciun ajutor extern nu poate fi eficient, rapid și suficient dacă statul nu își face propriile „teme”: nu anticipează riscurile, nu are planuri elaborate din timp și nu este pregătit pentru crize similare sau chiar mai grave, care pot apărea oricând în contextul războiului din regiune, atenționează Veridica.

„Reacționează, nu anticipează”. De ce nu au fost pregătite autoritățile din R. Moldova de o criză pe Nistru? – acest subiect este discutat și la Europa Liberă. Criza de pe Nistru a arătat că, după 4 ani de război în țara vecină, R. Moldova nu este pregătită să facă față consecințelor, deoarece nu are suficienți bani și nici viziune strategică. „Cu certitudine, autoritățile din R. Moldova erau conștiente că astfel de lucruri se pot întâmpla, pentru că președintele ucrainean Zelenski a avertizat că R. Moldova poate deveni o victimă, după ce Rusia a atacat centrala de la Novodnestrovsk în 2024”, spune Igor Boțan. Și comentatorul politic Nicolae Negru crede că, după ce Rusia a început să lovească în infrastructura energetică a Ucrainei, autoritățile moldovene trebuiau să prevadă ce se poate întâmpla dacă, spre exemplu, o rachetă cade pe hidrocentrala de la Novodnestrovsk și sparge barajul sau turbinele, dar „la lucrurile acestea nu s-a gândit nimeni, de aceea nu s-au aprovizionat cu substanțe care absorb materiale poluante”. „Reacționează, nu anticipează, nu au o strategie de rezistență a R. Moldova, de pregătire a R. Moldova. [...] Poate acum, după ce au o anumită experiență, vor începe să gândească strategic, dar, deocamdată, asta am văzut și în reforma justiției, și în alte domenii”, conchide Nicolae Negru, la Europa Liberă.

Chișinăul abandonează „valiza fără mâner” CSI, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-o analiză pentru DW Moldova. Parlamentul de la Chișinău a denunțat vineri Acordul de constituire a CSI. Asta înseamnă că, în cel mult un an, Moldova nu va mai face parte juridic din această organizație controlată de Rusia. Autorul amintește că această Comunitate a Statelor Independente a fost creată ca un surogat al URSS prin care Kremlinul a vrut să mențină țările ex-sovietice în sfera sa de influență. Primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, susține în memoriile sale că Moldova a fost somată de Rusia să adere la această organizație, altminteri riscând dezintegrarea. Un război moldo-rus (în 1992) oricum nu a putut fi evitat, iar Rusia a creat în Moldova enclava separatistă Transnistria, pentru a zădărnici unirea Republicii Moldova cu România sau reorientarea spre Occident. Rămânerea Moldovei în CSI este incompatibilă cu efortul Chișinăului de integrare europeană – o năzuință a poporului consfințită în Constituția țării ca urmare a referendumului constituțional din octombrie 2024. Pe de altă parte, observă autorul, opoziția parlamentară pro-rusă a deplâns decizia, bazându-și argumentele pe narațiuni false și sperietori.

AM IEȘIT DIN CSI ORI ÎNCĂ NU? – comentează același subiect Deschide.md. Republica Moldova a denunțat acordul de înființare a CSI. Așadar, reiese că noi nu mai facem parte din această „comunitate”? Nu au trecut nici 35 de ani de la destrămarea URSS-ului! Vorba aia: mai bine mai târziu decât niciodată. În opinia autorului, autoritățile noastre au făcut această „ieșire” într-atât de penibilă încât nici astăzi nu putem fi siguri: oare am ieșit definitiv, ori mai rămân „codițe” de semință? În URSS RSSM a stat 47 de ani. În CSI - RM a stat 35 de ani. Până la urmă nu-i așa de mare diferența, nu credeți?