Vasile Stroescu provenea dintr-o familie veche românească, s-a născut în județul Hotin, în satul Trinca (Edineț), a făcut școală la Chișinău, apoi la Odessa, Moscova, Petersburg, Berlin. A fost judecător la Tribunalul din Hotin, apoi s-a mutat la Brânzeni. A fost un bun  administrator al moșiilor moștenite, pe care le-a pus în serviciul țării, în folosul țărănimii. Spiritul filantropic era o caracteristică a familiei sale, a făcut donații pentru școli, spitale, biserici, pentru tipărirea cărților.

A sprijinit apariția, în 1913, a publicației „Cuvânt moldovenesc”.  A fost și președinte de onoare al Partidului Național Moldovenesc (1917), primul președinte al Parlamentului României Mari, fiind apreciat pentru lupta sa pentru realizarea idealului național, fiind în același timp și cel mai în vârstă dintre reprezentanții Sfatului Țării.