Chestionarul UE: ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior? Dezbateri IPN

  • 15 Aprilie 13:44
Chestionarul UE: ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior? Dezbateri IPN

Săptămâna aceasta, Republica Moldova a primit chestionarul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană. Acest fapt a fost catalogat de o parte din societate drept „o șansă istorică”, de altă parte a fost privită cu scepticism, iar altă parte a rămas indiferentă sau chiar în neștire. Care sunt argumentele optimiștilor, pesimiștilor și indiferenților, dar și ce reprezintă acest document au discutat participanții la dezbaterea publică „Chestionarul UE: ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, după invazia Rusiei în Ucraina care a început pe 24 februarie, s-a creat o nouă conjunctură politică regională. Or, luptând împotriva invaziei rusești, Ucraina a decis să-și revendice dreptul de a fi parte a UE și pe 28 februarie a transmis Consiliul European o cerere de inițiere a procesului de integrare europeană. Ca răspuns, pe 10 și 11 martie, a avut loc Summitul Consiliului European de la Versailles, în cadrul căruia a fost adoptat un document care conține o adresare către Comisia Europeană ca să pregătească un aviz în privința posibilității începerii negocierilor cu Ucraina. În același document există un punct care se referă la cererile depuse între timp de Republica Moldova și Georgia.

„Deci, ca lucrurile să fie foarte clare – avem o nouă conjunctură și în cadrul acesteia, Uniunea Europeană dă undă verde unui proces care este doar la început de cale. Și pentru ca procesul să înceapă, iar Comisia Europeană să fie capabilă să dea un aviz la cererea Consiliului European, e nevoie de un chestionar care este transmis, de obicei, tuturor țărilor care își manifestă dorința de a adera la UE”, explică Igor Boțan.

Potrivit lui, chestionarul reprezintă un document oficial, prin care UE evaluează gradul de pregătire al unei țări, care a depus cererea de aderare, pentru a dobândi statutul de candidat și pentru a deschide negocierile. Acest chestionar, de regulă, este alcătuit din câteva mii de întrebări, în baza căror instituțiile competente de stat răspund și dau temei pentru ca, ulterior, Comisia Europeană să-și poată alcătui avizul către Consiliul European pe toate cele 33-35 de capitole. „După, Consiliul European trebuie să adopte o decizie în baza avizului Comisiei Europene, iar după, eventual, pot începe negocierile de aderare. Consiliul European este una dintre cele șapte instituții cele mai importante ale UE. Este alcătuit din șefii de state și guverne ale țărilor membre, la care se mai adaugă președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. Acest organ extrem de important are misiunea de a defini principalele direcții de dezvoltare ale UE”, a notat expertul.

Veaceslav Berbeca, comentator politic, IDIS „Viitorul”, a declarat că, atunci când vine vorba despre condițiile interne pentru depunerea cererii de aderare și recepționare a chestionarului, poate fi menționat faptul că la guvernare se află un partid european, care a anunțat că va depune eforturi ca Republica Moldova să devină membru UE. „Or, în alte condiții, care au existat anterior, era mai complicată apropierea de Uniunea Europeană”. În opinia sa, la fel de importantă este conjectura internațională, care a schimbat mult atitudinea statelor occidentale față de Moldova, Ucraina și Georgia –toate trei membre ale Parteneriatului Estic.

„Ținând cont de această conjunctură care a apărut și, evident, a grăbit lucrurile și a schimbat atitudinea Uniunii Europene față de aceste state, aceasta a decis să fie oferită o nouă oportunitate acestor trei state pentru ca să adere la UE, să depună această cerere. Anterior,  atunci când vorbeam despre integrarea sau aderarea Republicii Moldova la UE, întrebam factorii de decizie de ce nu este depusă această cerere? Și una dintre explicații era că: „nu suntem siguri că această cerere va fi acceptată”. Deci în cazul dat, evident, situația s-a schimbat”, a notat comentatorul.

Potrivit lui, situația s-a schimbat, iar cererea de aderare a Republicii Moldova a fost acceptată. Acum, după ce a fost recepționat chestionarul, sunt făcuți primii pași pentru lansarea procesului. „Evident, este un proces foarte complicat, care durează. Cererea a fost acceptată, dar aceasta nu înseamnă că și procesul de aderare la UE va fi accelerat, fiindcă, după cum am mai spus, este un proces foarte complicat care poate dura ani. Dar, faptul că Republica Moldova va fi acceptată ca stat candidat este un lucru enorm de important, pentru că stabilește niște relații noi în raport cu UE. A avea acest statut de stat candidat modifică foarte mult raportul cu UE, în special din punct de vedere financiar, tehnic. Este altceva decât suntem acum”, a precizat Veaceslav Berbeca.

Dorina Baltag, cercetătoare în politica externa și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională de la Londra, consideră că accentul trebuie pus și pe condițiile externe, pentru că este vorba despre criza de securitate din regiune. Iar în contextul războiului din Ucraina asistăm la evoluția rolului de actor de securitate al Uniunii Europene, care cu certitudine a răspuns cu unitate, cu hotărâre și cu o viteză excepțională în ceea ce privește agresiunea Rusiei în Ucraina. „În cercurile de la Bruxelles și în capitalele europene se discută des despre acest rol care ține de calitatea de actor regional și se zice că este un rol mult așteptat, care, anterior, de regulă, era criticat. Și aceasta pentru că era umbrit de tendința „de a nu dori să trezească ursul” – cu referire la Rusia – să nu deranjeze cumva relațiile dintre UE și Rusia”, explică cercetătoarea.

Potrivit ei, aplicarea sancțiunilor de către UE a început treptat încă de la anexarea Crimeii din 2014. Însă, începerea fazei active a războiului din Ucraina a determinat ca liderii europeni să impună Federației Ruse cele mai dure sancțiuni de până acum. A„u fost adoptate pachete de sancțiuni – și asupra mass-media, și diplomatice, și individuale, dar cele mai multe și dure au fost cele economice”, a spus ea.

Dorina Baltag spune că, atunci când vine vorba despre Uniunea Europeană ca actor de securitate și importanța acestui chestionar pentru state ca Moldova, Ucraina sau Georgia, trebuie să fie clar că UE nu este un actor de securitate tradițional, așa cum este NATO. „Totuși, se observă că în cheia normativă a UE în vederea asigurării unui viitor durabil al păcii, ceea ce se discută la Bruxelles depinde și de oferirea acestui statut de state candidat pentru țările din PaE. Și de fapt, această oferire ar putea deveni și pentru UE un instrument de securitate. „Dar, o va face sau nu UE, depinde foarte mult de dorința politică a țărilor membre, șefii cărora fac parte din acel Consiliu European”, a declarat cercetătoarea. În opinia sa, în capitalele europene se mai discută că, pentru cele trei țări, acțiunile distructive și consistente ale Rusiei, în combinație cu lipsa perspectivei de aderare la NATO, au și determinat aceste țări să aplice pentru statutul de țară candidat la UE.

 

Dezbaterea publică la tema „Chestionarul UE ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior?”, organizată de IPN, a fost ediția a 237-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
21,86
Cer senin
Umiditate:53 %
Vint:5,36 m/s
Sat
14
Sun
16
Mon
12
Tue
12
Wed
14
Arhivă Radio Chișinău