Experții așteaptă ca raportul să ofere răspuns la mai multe întrebări, dar, în același timp menționează că persoanele, care vor fi identificate ca având legătură cu devalizarea băncilor, ar putea scăpa de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. 

Reprezentanții celor două companii au fost la Chișinău săptămâna trecută, unde s-au întâlnit cu autoritățile, pentru a agrea structura și termenele strategiei de recuperare a activelor delapidate ca urmare a fraudei care a dus în 2014 la insolvabilitatea a trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Părțile au convenit că implementarea strategiei va fi condusă de către organele de anchetă și urmărire penală moldovenești,  cu sprijinul companiilor Kroll și Steptoe & Johnson. Aceasta presupune crearea unui cadru de analiză și schimb de informații obținute din investigațiile atât pe plan național, cât și internațional, a anunțat Banca Națională. Totodată, reprezentanții consorțiului internațional au confirmat că al doilea raport de investigație urmează să fie transmis în următoarele câteva săptămâni.

Este sigur că noul raport Kroll va da răspuns la mai multe întrebări și va oferi detalii atât despre fraudă cât și nume de persoane, consideră analistul economic, Veaceslav Ioniță.

„Eu cred că noi în 2-3 săptămâni vom cunoaște foarte multe detalii despre anumite persoane direct implicate în frauda bancară. Sper foarte mult că această notă ne va da răspunsul la câteva întrebări: care este suma reală urmărită acum de Kroll, care este numărul de persoane în vizorul Kroll, numărul de dosare. Eu cred că vom afla multe lucruri relevante”, a declarat Veaceslav Ioniță. 

În același timp, expertul Roman Chircă atrage atenția că unele persoane implicate nu vor putea fi trase la răspundere. Totuși, este important ca adevărul să iasă la iveală, consideră Roman Chircă.

„Pentru anumite tipuri de crime există termen de prescripție, însă importanța raportului Kroll2 în sensul înțelegerii ce s-a întâmplat cu frauda miliardului este cu mult mai mare decât chiar și eschivarea anumitor „personaje” de la pedeapsă”, a declarat Roman Chircă.

Amintim că peste 13 miliarde de lei au fost sustrase, prin tranzacții frauduloase, din trei bănci, pe parcursul anului 2014, provocând crize politice și sociale de proporții. Banca Națională a acordat credite de urgență celor trei bănci, care, ulterior au falimentat. Creditele respective au fost transformate în datorie de stat, pe care cetățenii o vor achita timp de 25 de ani. Principalul figurant al tranzacțiilor frauduloase potrivit rapoartelor Kroll, este primarul de Orhei, Ilan Shor. La sfârșitul lunii iunie, acesta a fost condamnat la 7 ani și șase luni de închisoare, dar a atacat hotărârea și se află în continuare la libertate.