Șefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE și din cele șase țări partenere din Europa de Est vor aborda tema cooperării viitoare. Dar, potrivit presei internaționale, la reuniune vor fi evitate subiecte precum conflictele înghețate și perspectivele de aderare ale celor șase țări la UE. 

Participanții la reuniunea de astăzi vor face bilanțul progreselor înregistrate de la ultimul summit, care a avut loc la Riga în 2015, și se vor concentra asupra beneficiilor concrete de care s-au bucurat cetățenii din cele șase țări ale Parteneriatului estic. De asemenea, summitul va aborda modalitățile de consolidare a  cooperării  în cele patru domenii prioritare asupra cărora s-a convenit la Riga: dezvoltarea economică, consolidarea bunei guvernanțe, a interconexiunilor de transport și energetice, și dezvoltarea societății.

La începutul acestei luni, Parlamentul European a aprobat un raport în care se propunea intensificarea relațiilor cu trei din cele șase state membre ale Parteneriatului – Republica Moldova, Georgia și Ucraina, inclusiv  prin crearea  unui fond fiduciar sau altfel spus unui fond de susținere, care să devină un instrument de reacție la situațiile de criză și post-criză. Totodată, este  subliniată necesitatea de a menține presiunea asupra Rusiei pentru a rezolva conflictele teritoriale care implică țările. Totuși, se pare că nu toate aceste recomandări vor fi discutate în cadrul summitului, lucru confirmat și de premierul Pavel Filip într-un interviu pentru agenția oficială de presă, Moldpres.

Presa europeană scrie,  însă,  că la summit nu vor fi abordate subiecte mai delicate, precum conflictele înghețate din regiune și cel din Estul Ucrainei, sau o eventual aderare a unor state membre ale Parteneriatului Estic la Uniunea Europeană. Declarația finală comună ar urma să se limiteze la a face apel la ''eforturi reînnoite pentru promovarea unei soluționări pașnice a conflictelor din regiune''. Ea omite, contrar a ceea ce s-a întâmplat în 2015, să menționeze conflictele din spațiul post-sovietic în legătură cu care occidentalii acuză Rusia că are un rol ascuns, potrivit AFP citată de Agerpres.

În vara acestui an, președinții legislativelor Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei au semnat o adresare comună către Parlamentul European în care au solicitat să aprobe o rezoluție prin care să fie oferite perspective de aderare a celor trei state la Uniunea Europeană. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar experții prognozează că având în vedere evoluțiile din interiorul Uniunii Europene, dar și a problemelor din cele trei țări, nici nu se va întâmpla în curând.

Delegația Republicii Moldova la summit este condusă de premierul Pavel Filip, care a avut întrevederi cu comisarul european pentru politica de vecinătate Johannes Hahn și cu șefa diplomației europene Federica Mogherini, care au exprimat intenția Bruxellesului de a continua sprijinul pentru Republica Moldova pe calea reformelor. Tot ieri, Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat acordul privind mult-discutatul sprijin macrofinanciar în valoare de 100 de milioane de euro.

Parteneriatul Estic a fost creat în anul 2008 ca o platformă de cooperare a Uniunii Europene cu Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Belarus. Primele trei state au semnat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană.