Curtea le-a cerut autorităților letone și poloneze „să furnizeze tuturor solicitanților hrană, apă, haine, îngrijiri medicale adecvate și, dacă este posibil, adăposturi temporare”, în aplicarea articolului 39 al regulamentului său, potrivit unui comunicat.

Acesta permite sesizarea CEDO în baza unei proceduri de urgență atunci când reclamanții sunt expuși „unui risc real de pagube ireparabile”.

„Această măsură nu trebuie înțeleasă ca impunând Poloniei sau Letoniei să-i lase pe solicitanți să intre pe teritoriul lor”, au precizat judecătorii europeni.

Migranții care au sesizat CEDO sunt 32 de afgani și 41 de kurzi irakieni, potrivit comunicatului Curții, care adaugă că aceste persoane „încearcă să intre fie în Letonia, fie în Polonia, în scopul de a solicita protecție internațională”.

Neputând să intre în aceste țări, nici să se întoarcă în Belarus, acești migranți „sunt deci imbobilizați la frontiere”, explică CEDO.

Lituania, Polonia și Letonia, state de frontieră ale UE, au raportat o creștere a numărului de migranți, mulți din Irak și Afganistan, care încearcă să treacă frontierele lor dinspre Belarus.

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că nu va mai primi înapoi migranți după ce UE a impus sancțiuni ca urmare a alegerilor prezidențiale contestate de anul trecut și represaliile care le-au urmat împotriva protestatarilor și disidenților.

Lituania a propus ca Uniunea Europeană să instituie sancțiuni împotriva companiilor și cetățenilor din Belarus care, potrivit Vilniusului, îi ajută pe migranți să treacă granița în țări membre UE.

În egală măsură, această țară a anunțat că va finaliza ridicarea gardului cu o lungime de 508 km la frontiera sa cu Belarus în luna septembrie 2022, măsură menită să oprească migranții care în acest an au venit în număr mare de pe teritoriul belarus.

La rândul său, ministrul polonez al apărării Mariusz Blaszczak a informat că țara sa va ridica un gard înalt de 2,5 metri la frontiera cu Belarus în scopul stopării migranților care în acest an au venit în număr mare dinspre această țară.

Statele membre au condamnat la 19 august încercările Belarusului de a instrumentaliza ființele umane în scopuri politice și își exprimă solidaritatea cu acele țări care sunt afectate de situația actuală, cu precădere Letonia, Lituania și Polonia.

„Acest comportament agresiv care se manifestă ca o practică recurentă a diferitelor țări terțe este inacceptabil și reprezintă un atac direct menit să destabilizeze și să exercite presiuni asupra Uniunii Europene. Uniunea Europeană va trebui să continue să analizeze răspunsul la aceste situații pentru a-și spori eficacitatea și pentru a descuraja orice încercări viitoare de a instrumentaliza migrația ilegală în acest mod”, este precizat în comunicatul publicat de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene la finalul reuniunii JAI.

„Președinția este conștientă de evoluția crizei migrației din Afganistan și de implicațiile potențiale asupra fluxurilor migratorii, care ne-ar putea afecta pe toți”, mai este menționat în comunicat.

În acest context, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a participat la această întrevedere, a declarat că instituția din care face parte este pregătită să sprijine financiar statele membre pentru primirea femeilor afgane refugiate.