Potrivit sursei citate, descoperirea vine în contextul unei dispute care se profilează în rândul națiunilor din zona arctică, Statele Unite, Rusia, Canada, Danemarca și Norvegia, pentru controlul Polului Nord, aflat la aproximativ 700 km distanță, și a zonei marine înconjurătoare, a drepturilor de pescuit și a traseelor de transport maritim expuse în urma topirii gheții ca urmare a schimbărilor climatice.

"Nu a fost intenția noastră să descoperim o nouă insulă", a declarat pentru Reuters Morten Rasch, explorator polar și conducător al stației de cercetare arctice Arctic Station din Groenlanda. "Ne-am dus acolo ca să colectăm probe", a adăugat el.

Oamenii de știință au crezut inițial că au ajuns la Oodaaq, o insulă descoperită de o echipă daneză în 1978. Abia mai târziu, după ce au verificat locația exactă, și-au dat seama că au vizitat o altă insulă, aflată la 780 de metri spre nord-vest.

"Toată lumea a fost fericită că am găsit ceea ce credeam că era insula Oodaaq", a declarat antreprenoarea elvețiană Christiane Leister, care a pus bazele Fundația Leister, finanțatoarea expediției. "Aduce puțin cu exploratorii din trecut, care credeau că au ajuns într-un anumit loc, dar care dădeau de fapt peste un loc total diferit", a spus ea.

Insula ar urma să fie denumită "Qeqertaq Avannarleq", adică "cea mai nordică insulă"

Mica insulă, cu o lățime de aproximativ 30 de metri și o altitudine maximă de aproximativ trei metri deasupra nivelului mării, este acoperită cu mâl - nisip de pe fundul mării - precum și cu morenă - pământ și roci lăsate în urmă de ghețarii în mișcare.

Echipa a declarat că va recomanda ca insula să fie denumită Qeqertaq Avannarleq, ceea ce înseamnă "cea mai nordică insulă".

Mai multe expediții americane realizate în zonă în ultimele decenii au căutat cea mai nordică insulă din lume. În 2007, veteranul arctic Dennis Schmitt a descoperit o insulă similară în apropiere, mai scrie Reuters, citat de Agerpres.

Deși a fost expusă în urma schimbărilor survenite la nivelul gheții, oamenii de știință susțin că apariția insulei nu este o consecință directă a încălzirii globale, care a condus la micșorarea stratului de gheață din Groenlanda.

Rene Forsberg, profesor și director al departamentului de geodinamică de la Institutul Național Spațial din Danemarca, a declarat că zona de la nord de Groenlanda are unul dintre cele mai dense straturi de gheață marină polară, cu toate că a precizat că în această vară gheața avea 2-3 metri grosime comparativ cu 4 metri când a vizitat zona prima dată, în cadrul expediției care a descoperit Oodaaq, în 1978.

Orice speranță de extindere a teritoriului în Arctica depinde de natura zonei, dacă aceasta este o insulă sau o suprafață ce poate să dispară din nou. O insulă trebuie să rămână deasupra nivelului mării în timpul fluxului.

"Îndeplinește criteriile unei insule", a spus Forsberg. "Este în prezent cel mai nordic pământ din lume", a adăugat el.

Însă, Forsberg, consilier al guvernului danez, a declarat că este puțin probabil ca acest lucru să modifice teritoriul oficial al Danemarcei de la nord de Groenlanda. "Această insulă mică vine și pleacă", a spus el.

Descoperirea a fost anunțată inițial vineri de publicația daneză Weekendavisen.