“Expedițiile Memoriei”  își propun să studieze felul în care românii basarabeni au ajuns și au învățat să trăiască în spațiul ex-sovietic. 

Dacă în edițiile anterioare, participanții „Expedițiilor Memoriei” își propuneau să investigheze locurile deportărilor basarabenilor, acum membrii expediției au studiat și diaspora de basarabeni din Krasnoiarsk și Irkutsk, mai exact cum au ajuns basarabenii acolo și cum s-au conturat comunitățile lor. Arealul geografic al expediției a fost de 1400 de km. Descoperirea din acest an a fost un cimitir al basarabenilor, care au trăit în localitatea Moldovanca, spune coordonatorul proiectului, doctorul în istorie, Octavian Țâcu.

„Dacă în Irkutsk am fost preocupați de studiu asupra deportărilor în Krasnoiarsk am studiat comunitate. Prezența românească aici datează cam de la sfârșitul secolului XIX. Am putut să ne deplasăm în diverse locații: de exemplu în Lesosibirsk, în care am găsit o mare comunitate de moldoveni tăietori de lemne. Am reușit să vedem cele mai importante sate în care au fost deportați moldovenii în 49. Cea mai importantă realizare a acestui proiect este faptul că am reușit să ajungem în satul Moldovanca. Este un sat care a existat între anii 1951-1958. Erau circa 200 de deportați, care erau nevoiți să meargă câte șase km pentru a tăia păduri, de aceea au construit în taigaua siberiană un sat.”

Pe lângă istorici și jurnaliști, în această ediție a „Expedițiilor Memoriei” au participat și studenți de la facultățile de istorie. Tinerii istorici au rămas impresionați în special de faptul că basarabenii care au fost deportați în aceste regiuni îndepărtate ale Federației Ruse păstrează tradițiile și limba română, spune masteranda în istorie, de la Universitatea de Stat din Moldova, Maria Buțcu.

„M-am bucurat că încă păstrează și valorifică obiceiurile noastre. Vorbesc o limbă română foarte bună. Atunci când se adună între ei ei țin să vorbească în limba română. Organizează sărbători împreună: atât cele religioase, cât și laice.”

Participanții la expediție spun că o dată ajunși în aceste regiuni și-au demontat multe stereotipuri pe care le-au avut despre locuitorii din Siberia, au cunoscut persoane care au refuzat să se întoarcă acasă chiar și după ce au fost reabilitate. În baza expediției din acest an vor fi realizate și două filme documentare.

Proiectul „Expedițiile Memoriei” a fost inițiat în anul 2013 și are scopul de a organiza expediții pentru tinerii istorici și jurnaliști în diferite locuri are prezenței basarabenilor români în spațiul post-sovietic. Expediția a fost susținută financiar de Departamentul Românilor de Pretutindeni.