„Șefii grupurilor de negocieri (rus și ucrainean) sunt în contact”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în timpul conferinței de presă cotidiene, precizând că nu este în măsură să indice o dată pentru viitoare discuții între Moscova și Kiev.

„Orice alt contact la nivel înalt sau la cel mai înalt nivel trebuie să fie bine pregătit, pentru a fi fructuos”, a adăugat el. Peskov a salutat eforturile depuse de Statele Unite pentru a instaura pacea în Ucraina, afirmând că summitul Trump-Putin din Alaska a fost „însemnat și necesar”.

Eforturile președintelui american Donald Trump de a media un acord în această lună, inclusiv prin reuniuni cu omologul său rus Vladimir Putin în Alaska și cu Zelenski și mai mulți lideri europeni la Washington nu s-au soldat cu rezultate notabile. Pentru a accepta o pace, Moscova continuă să ceară ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO și ca această țară să cedeze teritorii, solicitări respinse ferm de Kiev.

„Garanții de securitate solide”

Dmitri Peskov a reafirmat miercuri că Rusia este „defavorabilă” față de o eventuală trimitere a trupe europene în Ucraina în cazul unui acord de pace între Kiev și Moscova.

„Nu există o armată europeană, nu există decât armate ale țărilor specifice, care sunt în majoritate membre ale NATO”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

La finalul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut aliaților occidentali să dea „garanții de securitate solide” pentru Ucraina în cazul unui acord de pace cu Moscova, pentru a evita orice nouă invazie rusă.

Potrivit lui Rutte, este vorba de două forme de garanții - prima, care prevede consolidarea armatei ucrainene pentru a descuraja Rusia să atace, iar a doua fiind reprezentată de garanții de securitate europene și americane.

„Este clar că Statele Unite vor fi implicate. Aceste garanții de securitate trebuie să fie respectate”, a accentuat Mark Rutte.

În 1994, Rusia a semnat la Budapesta memorandumul ce viza garantarea securității Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului în schimbul abandonării de către aceste țări a armelor nucleare moștenite din perioada sovietică.

Rusia a încălcat acest memorandum prin anexarea Crimeii în 2014 și apoi prin lansarea în 2022 a unei ofensive de mare anvergură contra Ucrainei, soldată cu zeci de mii de morți și forțarea altor milioane de persoane să-și părăsească locuințele.

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/ce-spune-moscova-despre-o-posibila-intalnire-intre-putin-si-zelenski-noi-declaratii-de-la-kremlin-3388479

Informațiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.