Declarația Avocatului Poporului în legătură cu Adresarea Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova privind legalitatea unei eventuale vaccinări obligatorii împotriva virusului SARS-COVID-19

Avocatul Poporului este nedumerit de această inițiativă a conducerii Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, având în vedere că adresarea vine la etapa în care virusul COVID-19 continuă să facă ravagii în toată lumea, iar situația epidemiologică din Republica Moldova mai rămâne a fi una destul de complicată. Mai mult, în pofida eforturilor insistente ale savanților din cele mai dezvoltate state, un vaccin antiCovid-19 ar putea fi elaborat, potrivit celui mai optimist scenariu, abia spre sfârșitul anului curent. 

Ombudsmanul amintește de faptul că, potrivit art.31 din Constituție, cultele religioase sunt autonome, separate de stat si se bucura de sprijinul acestuia, prin înlesnirea asistenței religioase în armată, spitale, penitenciare, aziluri si orfelinate. 

Într-un stat democratic este garantat dreptul la libertatea conștiinței și a gândirii. Cu toate acestea, democrația nu poate accepta încălcarea demnității umane și a drepturilor omului în numele unei credințe. Organizațiile religioase, formate din cetățeni, ar trebui să se supună legilor democratice. Orice încălcare a ordinii publice sau a democrației trebuie sancționată. Practica religioasă este limitată de dreptul democratic, adică de drepturile omului¹. Credincioșii trebuie, la rândul lor, să fie conștienți că nicio dogmă religioasă de niciun fel nu ar trebui să contrazică vreodată valorile umanismului care stau la baza structurii legale și sociale a democrației. 

Or, atât restricțiile introduse de către autorități privind oficierea serviciilor divine și a altor manifestări tradiționale religioase, precum și acțiunile care sunt și vor fi întreprinse pentru protejarea securității și sănătății publice au ca obiectiv tocmai asigurarea unor drepturi ale omului - la sănătate și la viață.

Mecanismele internaționale din domeniul drepturilor omului admit anumite derogări în situații similare cu cea parcursă în prezent². Totodată, în jurisprudența sa Curtea Europeană a statuat, cu valoare de principiu, că dreptul la libertatea religioasă, așa cum este el înțeles de Convenție (art.9), exclude orice apreciere din partea statului a legitimității modalităților în care acestea se exprimă, ceea ce în mod deductiv ține de responsabilitatea cultelor religioase de a nu se expune asupra modalității de gestionare a dreptului la sănătate protejat si garantat de stat, inclusiv cu privire la vaccinare etc. Orice ingerință, trebuie să fie justificativă, în caz contrar se consideră a fi o imixtiune cu rea credință. 

Adresarea înalților clerici bisericești este cu atât mai regretabilă cu cât rolul acestora este văzut la nivel global ca unul substanțial în prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19. Organizația Mondială a Sănătății³ vede liderii religioși ca pe o sursă principală de îndrumare și sprijin pentru comunitățile în care ei activează. Liderii religioși, organizațiile bazate pe credință și comunitățile religioase sunt printre cele mai de încredere surse de informații, precum și de îngrijire pastorală, medicală și socială în comunități. Enoriașii și membrii comunității pot avea încredere și pot urmări îndrumări despre COVID-19 venite de la liderii credinței, chiar mai mult decât cele distribuite de guverne și autoritățile sanitare. Asistența medicală și serviciile sociale ale organizațiilor bazate pe credință sunt adesea mai accesibile, în special în comunitățile rurale și în rândul populațiilor marginalizate. Liderii comunităților religioase au, de asemenea, o responsabilitate specială de a contracara și aborda dezinformarea, învățăturile înșelătoare și zvonurile, care se pot răspândi rapid și pot provoca pagube mari. 

Și la nivel european, al Consiliului Europei, liderii bisericii  sunt văzuți ca și susținători ai eforturilor autorităților de combatere a prejudecăților, prin rolul lor de educatori informali și prin influența lor asupra credincioșilor. Or, lansarea publică a unor mesaje în care se face trimitere la pericole din zona scenariilor conspiratologice este un act nesăbuit ce poate genera panică și consecințe nefaste pentru liniștea și pacea socială, nesiguranță și neîncredere în serviciile medicale din țară, zădărnicind astfel eforturile autorităților de combatere a epidemiei. 

Avocatul Poporului cheamă conducerea Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove șă-și retragă cererea vizată către autorități și să se abțină de la alte mesaje care ar putea avea un efect dăunător pentru sănătatea publică, pacea civică și drepturile omului.