Bani, curaj și voință politică - rețeta reintegrării înainte de aderarea la UE. Veridica.md scrie că dosarul transnistrean ar putea recăpăta o nouă dinamică sub presiunea parcursului european al Republicii Moldova, dar și a societății care așteaptă o rezoluție de mai bine de trei decenii. Vestea recentă a fondului de convergență pentru reintegrarea regiunii transnistrene adusă de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, poate fi una bună atât timp cât Republica Moldova poate atrage în acest proiect Uniunea Europeană. Este nevoie de sincronizare atentă a Chișinăului și a Bruxelles-ului, dar și de expertiză și precizie chirurgicală pentru transformarea acestui dosar dintr-o problemă de care nimeni nu vrea să audă într-o poveste de succes. Dar mai întâi de toate, ca acest proiect de reintegrare să devină cu adevărat sustenabil, este nevoie de banii europeni și în cantități foarte mari. Vorbim de câteva miliarde bune de euro în următorii ani pentru reabsorbirea economiei, dar mai ales a sistemelor sociale de pensii și salarii din Transnistria. Vestea bună este că Republica Moldova are la îndemână un format internațional al donatorilor, creat anterior de România, Franța și Germania. Autorul scrie că acea platformă poate fi reactivată cu o serie de conferințe ale donatorilor din rândul partenerilor occidentali ai Republicii Moldova tocmai pentru această chestiune pe care cu siguranță multe țări europene ar dori-o rezolvată odată pentru totdeauna. Efortul financiar pentru UE nu ar fi unul imposibil și banii trebuie priviți ca investiții în securitatea granițelor UE și stingerea unor potențiale focare de trafic și contrabandă de tot felul în viitor. Cu alte cuvinte, banii ar merge pentru stingerea apriori a unor probleme ce ar putea reapărea în această privință, după încheierea războiului din Ucraina, scrie Veridica.

 „Nu vreau să merg la închisoare din cauza unei decizii nedrepte”. Primele declarații ale fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei după ce a fost condamnat la 12 de ani de detenție. Ziarul de Gardă reține declarațiile fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, condamnat de Judecătoria Comrat la 12 ani de închisoare în dosarul de abuz de putere și delapidarea a peste 46 de milioane de lei. Acesta a făcut primele declarații publice și a susținut că „nu vrea să meargă la închisoare”. Potrivit unor surse ale Ziarului de Gardă, Constantinov nu părăsise R. Moldova, iar una dintre versiunile luate în calcul de către organele de drept este că acesta s-ar fi ascuns în regiunea transnistreană. El susține că a contestat pe 9 februarie decizia Judecătoriei Comrat. Totodată, acesta a declarat că deciziile de condamnare a lui și a Evgheniei Guțul „se poate considera o coincidență, dar în societate acest lucru este perceput ca un semnal”. „Două sentințe dure. Două figuri-cheie ale Găgăuziei. Un interval scurt de timp. Este un semnal privind o abordare extrem de dură față de reprezentanții autonomiei”, a declarat Constantinov. Pe 26 decembrie, magistrații Judecătoriei Comrat l-au condamnat la 12 ani de închisoare pe fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei în dosarul de abuz de putere și delapidarea a peste 46 de milioane de lei. Potrivit Procuraturii UTA Găgăuzia, în perioada 2017 – 2020, Constantinov, care exercita funcția de director al unei societăți comerciale din orașul Comrat, împreună cu alte persoane, prin abuz de serviciu, ar fi autorizat transferuri nejustificate de fonduri de pe contul societății pe care o gestiona pe contul altei entități economice unde activa o persoană apropiată acestuia.

Ce se întâmplă la Dereneu după retragerea Poliției din curtea bisericii, relatează Europa Liberă. Preotul de la Mitropolia Moldovei continuă să slujească în biserica din Dereneu, Călărași, în pofida deciziei instanței care confirmă dreptul de folosință asupra lăcașului al Mitropoliei Basarabiei. După altercațiile și reținerile de săptămâna trecută, spiritele s-au calmat, iar Poliția s-a retras.  Duminică dimineață, preotul Alexandru Popa de la Mitropolia Moldovei a oficiat Liturghia în biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Dereneu. La slujbă au participat aproximativ o sută de persoane, o mare parte dintre care nu erau localnici. Câțiva dintre ei, vorbitori de limbă rusă, au spus corespondentului Europei Libere că au venit de la Chișinău sau din sudul țării „pentru a susține biserica”. La slujbă au participat și deputații Igor Dodon, Grigore Novac și Pavel Voicu ai Partidului Socialiștilor, din care face parte primarul localității, Vasile Revenco. După ceremonie, toți susținătorii Mitropoliei Moldovei au fost invitați la o masă, într-un cort din curte. În paralel, preotul de la Mitropolia Basarabiei, Florinel Marin, a săvârșit Liturghia în lăcașul improvizat într-o încăpere din curtea bisericii, unde s-a mutat încă în 2018, când a început conflictul dintre cele două comunități ortodoxe din sat. Aici au fost în jur de 30 de enoriași, cu precădere vârstnici din localitate. „Aș fi putut și eu să aduc susținători, dar am vrut ca la slujbă să fie doar oameni din sat”, a spus parohul în cuvântarea lui de după Liturghie.

Cazul de la Dereneu: cum a fost transformat un simplu litigiu într-un „război sfânt”, titrează Cotidianul. Un conflict juridic privind dreptul de folosință al unei biserici a fost prezentat în mod fals drept „persecuție religioasă” și „atac asupra creștinismului”. În cadrul emisiunii Fake News Alert de la TVR, analistul Mihai Isac a demontat pas cu pas narațiunile manipulate, explicând diferența dintre realitate și versiunea emoțională propagată în spațiul online. Potrivit analistului, documentele oficiale și deciziile instanțelor arată clar cadrul legal al situației, însă acestea sunt adesea ignorate în favoarea mesajelor alarmiste. Expertul explică faptul că propaganda mizează pe emoție și simboluri, nu pe realitatea verificabilă. Incidentele de la biserica din Dereneu sunt reinterpretate pentru a susține o narațiune de „victimizare”. Mihai Isac explică că imaginile scoase din context și limbajul emoțional sunt folosite deliberat pentru a schimba percepția publicului și a ascunde faptele reale.