Declarații și tăcere la 17 ani de la 7 aprilie 2009: Între „moment rușinos” și „revoluție atipică”. Europa Liberă Moldova reține mesajul transmis de președinta Maia Sandu care a spus că a fost un „moment rușinos” din istoria R. Moldova, când „statul și-a agresat proprii cetățeni pentru simpla revendicare de a li se respecta voința, exprimată prin vot”. Puterea de atunci și opoziția de astăzi au ignorat evenimentul. Vladimir Voronin, care este astăzi deputat și în continuare lider al Partidului Comuniștilor, nu a comentat evenimentele care i-au marcat declinul, după două mandate în fruntea statului. Partidul său a marcat, în schimb, 25 de ani de la prima inaugurare a lui Voronin ca președinte al Republicii Moldova, în 2002. Nu a comemorat momentul „7 aprilie” nici fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, care era pe atunci vicepremier în guvernul comuniștilor. Liderul socialiștilor a ales să posteze pe rețele un mesaj religios înainte de Paște. Fostul consilier al lui Voronin, astăzi deputatul fracțiunii parlamentare „Alternativa”, Marc Tkaciuk, a scris pe Facebook că pe 7 aprilie 2009 a avut loc un „atac al opoziției de atunci asupra puterii de atunci”, după alegeri recunoscute de observatori internaționali drept „democratice și libere”. Oficiul Avocatului Poporului a marcat comemorarea, spunând într-un comunicat că evenimentele din aprilie 2009 „au scos la iveală încălcări grave ale drepturilor și libertăților omului”, fapte care „au pus în discuție funcționarea statului de drept și calitatea democrației în țara noastră”, relatează Europa Liberă.

Ce face Ion Perju, singurul polițist găsit vinovat de moartea lui Valeriu Boboc, la 17 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009? În septembrie 2025 a fost reținut în timp ce lucra pentru Șor, amintește Ziarul de Gardă. Ion Perju, fostul polițist condamnat la 10 ani de închisoare pentru lovitura fatală aplicată lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009, dat în urmărire internațională din 2015, își execută pedeapsa în penitenciarul nr. 2 Lipcani, acolo unde-și ispășesc pedeapsa condamnații care, „în virtutea funcțiilor ocupate anterior, pot fi amenințați cu răzbunarea”. Perju a fost reținut în septembrie 2025 în urma unor percheziții efectuate la membrii rețelei „Șor”. Potrivit informațiilor obținute atunci de Ziarul de Gardă, Perju folosea mai multe identități și își schimba frecvent domiciliul. În cadrul grupării „Șor”, acesta avea rol de coordonator și se ocupa de transformarea criptomonedelor în numerar. Perju a fost reținut pe 16 septembrie. Acesta era ascuns în podul casei sale din Chișinău. Fostul polițist era anunțat în căutare internațională pentru localizare, reținere, arest și extrădare, iar din 2015 niciun stat membru INTERPOL nu semnalase informații despre acesta.

Planul Chișinăului pentru Transnistria mizează pe UE. Dar poate Bruxelles-ul să administreze un conflict înghețat? – un subiect analizat de RFI Moldova. Chișinăul pregătește o schimbare de paradigmă în abordarea conflictului transnistrean, mizând pe implicarea directă a UE nu doar ca mediator, ci ca actor operațional. Strategia include ideea unei administrări externe temporare a regiunii, inspirată din precedentele din Balcani, într-o ultimă apariție mediatică a fost invocat de către vicepremier cazul Slavoniei, dar și crearea unui fond de convergență gestionat de UE, destinat finanțării infrastructurii și sprijinului social în stânga Nistrului. În paralel, autoritățile propun un calendar etapizat de integrare economică până în 2030, care ar uniformiza treptat taxele, accizele și TVA-ul, reducând avantajele competitive ale regiunii separatiste și ancorând-o în piața europeană. Elementul central al strategiei este, așa cum pare din descrierile vice-premierului Chiveri, ocolirea administrației de la Tiraspol și adresarea directă către populație și mediul de afaceri. Chișinăul pare să încerce să transforme dependența economică deja existentă de piața europeană într-un instrument de reintegrare, în condițiile în care majoritatea exporturilor din regiune merg către UE. Această abordare combină stimulentele economice cu presiunea fiscală graduală, într-un efort de a forța adaptarea actorilor locali fără a genera șocuri sociale majore.