Ce a decis Curtea Constituțională referitor la sesizarea privind recursul în anulare
-
10 Noiembrie 2020 15:05
Curtea Constituțională a examinat constituționalitatea temeiurilor pentru recursul în anulare și a declarat neconstituțional textul „inclusiv” din alienatul 1 al articolului 453 din Codul de Procedură Penală. Hotărârea vizează garantarea dreptului de acces liber la justiție în procedura penală și în vederea evitării unei condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Procedura se referă la cazurile în care CEDO informează Guvernul despre depunerea unor cereri împotriva statului, informare din care se poate deduce existența unor vicii fundamentale în cadrul procedurilor judecate la nivel național, transmite IPN.
Curtea a fost sesizată de deputatul Anghel Agache, care a solicitat verificarea constituționalității articolului 453 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, în măsura în care acest articol nu permite formularea unui recurs în anulare separat sau după trecerea a șase luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, în cazul în care Curtea Europeană informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea unei cereri.
Potrivit alineatului 1 din articolului 453, hotărârile irevocabile pot fi atacate pe cale extraordinară cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când CEDO informează Guvernul despre depunerea cererii.
„Curtea a observat că utilizarea termenului „inclusiv” de către legislator în articolul 453 alin. (1) din Cod ridică probleme privind calitatea legii. Utilizarea acestui termen lasă spațiu pentru interpretarea potrivit căreia, odată formulat un recurs în anulare în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, nu mai poate fi formulat un recurs separat atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii”, a explicat președinta Curții, Domnica Manole, într-un briefing de presă.
Curtea a reținut că interpretarea termenului „inclusiv” din articolul 453 alin. (1) prin coroborare cu dispozițiile articolului 454 din Cod poate să conducă, în unele cazuri, la o concluzie contrară așteptării legitime a destinatarilor legii. Interpretarea pe care o poate impune utilizarea termenului „inclusiv” face ca norma contestată să contravină standardului calității legii și să se încalce dreptul de acces liber la justiție. Acest fapt poate conduce la condamnări ale statului de către CEDO.
Declararea recursului în anulare atunci când Curtea Europeană informează Guvernul despre depunerea cererii nu poate obliga Curtea Supremă de Justiție să admită acest recurs pur și simplu și nici nu poate servi ca motiv de inadmisibilitate pentru că este un recurs repetat, dat fiind faptul că în procedura anterioară a fost examinat un recurs în anulare în același dosar, formulat în termenul de șase luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești.
Curtea a subliniat că se impune examinarea separată a unor asemenea recursuri în anulare în scopul constatării existenței sau a lipsei vreunui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente. În caz contrar, recursul în anulare fundamentat pe informarea Curții Europene a Drepturilor Omului comunicată Guvernului Republicii Moldova devine unul teoretic și iluzoriu.
În consecință, Curtea a declarat neconstituțional termenul „inclusiv” din articolul 453 alin. (1) din Codul de Procedură Penală.