Cele trei țări baltice solicită sancțiuni mai dure din partea UE împotriva Moscovei, dar majoritatea statelor membre par înclinate să mai aștepte înainte de a decide măsuri mai stricte contra Rusiei.

După arestarea sa în 17 ianuarie, Aleksei Navalnîi (44 de ani) a ripostat marți, difuzând o anchetă despre imensa și fastuoasa proprietate de care ar beneficia președintele Vladimir Putin pe malul Mării Negre și a cărei construire ar fi costat peste 1 miliard de euro. Navalnîi a fost arestat la punctul de control al pașapoartelor de pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, după ce a revenit de la Berlin, unde fusese spitalizat din august anul trecut din cauza otrăvirii cu agentul neurotoxic Noviciok.

În lumina protestelor legate de detenția lui Navalnîi desfășurate în numeroase orașe din Rusia schimbarea plutește în aer, potrivit ministrului de externe lituanian Gabrielius Landsbergis.

''Acest lucru îl face pe (președintele rus Vladimir) Putin atât de agitat'', a spus Landsbergis înaintea începerii reuniunii de la Bruxelles cu omologii săi din UE.

''Iată de ce el a arestat 3.500 de oameni pe străzi. Iată de ce i-a arestat pe domnul Navalnîi și pe soția acestuia'', a spus șeful diplomației lituaniene.

Estonia, Letonia și Lituania - care au făcut parte din Uniunea Sovietică - vor ca Uniunea Europeană să adopte o poziție mai dură față de Moscova.

La rândul său, ministrul de externe german Heiko Maas a condamnat tratamentul la care au fost supuși manifestanții în Rusia și a solicitat punerea imediată în libertate a acestuia. ''Oricine are dreptul de a-și exprima opinia și de a participa la demonstrații, în conformitate cu Constituția rusă'', a spus el.