Într-un interviu pentru Europa Liberă, deputatul PAS, Oazu Nantoi comentează că „Rusia poate folosi recentul „congres” transnistrean pentru un „război informațional” contra Chișinăului. Recenta reuniune de la Tiraspol, la care liderii transnistreni au cerut Rusiei sprijin, poate servi Moscovei pentru „atacuri informaționale” împotriva guvernării de la Chișinău, dar că R. Moldova nu are motiv să se teamă de alte urmări „cât timp Ucraina rezistă”, spune Oazu Nantoi. Comentând evenimentul din 28 februarie de la Tiraspol descris de autoritățile transnistrene drept un „congres al deputaților poporului” din stânga Nistrului, în care  conducerea regiunii secesioniste transnistrene a cerut Moscovei să ia măsuri „pentru protejarea Transnistriei” și a acuzat Chișinăul de presiuni care echivalează cu un „război economic”, deputatul Oazu Nantoi crede că reuniunea de la Tiraspol a fost „regizată” de Kremlin. Faptul că, la o săptămână de atunci, Moscova nu a dat vreun răspuns solicitării transnistrene, nu înseamnă că răspunsul nu va urma. Politician și expert în problema transnistreană, el se așteaptă că declarația adoptată de aleșii locali din regiunea secesionistă va servi drept bază pentru viitoare „atacuri” mediatice ale Rusiei în campania pentru alegerile prezidențiale moldovene și pentru posibilul referendum privind integrarea europeană a R. Moldova, de la sfârșitul anului.

Ziarul de Gardă informează că bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, s-a văzut cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și „l-a informat” pe acesta despre „acțiunile ilegale” ale autorităților de la Chișinău. Bașcana UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, o apropiată a fostului deputat fugar Ilan Șor, se află zilele acestea în Federația Rusă, unde miercuri, 6 martie, aceasta a avut o întrevedere cu președintele rus, Vladimir Putin. Potrivit postării publicate de Guțul, aceasta i-a spus lui Putin despre pretinsele acțiuni ilegale ale autorităților de la Chișinău, iar liderul de la Kremlin „a promis că va sprijini Găgăuzia”.

Rusia nu mai poate participa la licitații în R. Moldova, scrie DW. Guvernul de la Chișinău a inclus Federația Rusă în lista țărilor care cad sub incidența legii deoffshorizării împreună cu alte 74 de jurisdicții cu probleme – mare parte din Africa. Rusia apare în lista țărilor cu sisteme fiscale netransparente alături de state precum Congo, Vietnam, Burkina Faso, Gabon, Afganistan, Uganda, Yemen... Mai exact, lista vizează jurisdicții care nu implementează standarde de transparență privind fondatorii, asociații, acționarii, administratorii și beneficiarii efectivi ai companiilor. Prin urmare, companiile și persoanele fizice din Rusia, foarte implicate până acum în businessul din Moldova, nu vor mai putea participa la achiziții publice de niciun fel, nici la privatizări, concesionări sau parteneriate publice private. Măsura face parte din angajamentul privind deoligarhizarea asumat de Republica Moldova în relația cu UE. Parlamentul a votat legile care au permis impunerea acestor restricții încă în decembrie 2020. Decidenții de la Chișinău nu au explicat motivele pentru care au tergiversat aplicarea acestei măsuri până în 2024. În acest interval, mai multe companii rusești, gestionate de oligarhi din anturajul lui Vladimir Putin, au participat și au câștigat licitații ce vizau inclusiv lucrări la întreprinderi strategice de stat din domeniul energiei. Au fost licitații câștigate inclusiv de companii rusești în privința cărora au fost impuse sancțiuni internaționale după invazia Rusiei asupra Ucrainei, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru DW.

Lupta pentru „cele sfinte” a ajuns la procuratură, scrie portalul Anticorupție.md. Decizia luată de preotul paroh al Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul Camencea, raionul Orhei, Andrei Popa, de a părăsi Mitropolia Moldovei și a adera la Mitropolia Basarabiei, a depășit hotarele comunității și a ajuns la procuratură. Parohul Andrei Popa a înregistrat o plângere la Procuratura raionului Orhei, pe numele protopopului de Orhei, Iulian Rață, care a venit în localitate împreună cu alți preoți pentru a le spune sătenilor că Andrei Popa nu mai are dreptul să oficieze slujbe. Andrei Popa a solicitat „atragerea la răspundere conform legii  a preotului Iulian Rață pentru instigarea enoriașilor din satul Camencea, raionul Orhei la violență și ură religioasă cu scopul de a prelua Biserica din această localitate. În investigația PREOȚI FĂRĂ VIZĂ DE REȘEDINȚĂ, Anticoruptie.md a semnalat o tendință îngrijorătoare care ia amploare în ultima vreme în localitățile din Republica Moldova – prigoana preoților care vor să treacă de la Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, la Mitropolia Basarabiei. Cei care și-au declarat desprinderea sunt nevoiți, la propriu, să slujească în stradă, așa cum, odată cu caterisirea, sunt scoși din biserici și diabolizați.