Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a relatat că Parlamentul este organul care reprezintă comunitatea de oameni, a cărui principală sarcină este să adopte legi după care trăiește întreaga comunitate. Statul, în baza acestor legi, are împuterniciri coercitive pentru ai pune la punct pe cei care încalcă aceste legi. Parlamentul în orice stat democratic este cea mai importantă instituție și singurul organ cu dreptul de a legifera. Igor Boțan consideră că toată lumea trebuie să înțeleagă că președintele Republicii Moldova reprezintă statul, iar Parlamentul reprezintă poporul în toată plenitudinea lui și prin deputați reprezintă și segmente de populație. „Pentru că noi suntem o democrație limitativă, care împrumută exemplele bune pe care le adaptează la realități și le schimonosesc, noi înțelegem că Constituția noastră a fost împrumutată, de fapt, de la România. Această Constituție a fost elaborată cu concursul Comisiei de la Veneția, deci, funcționalitatea instituțiilor statului, inclusiv a Parlamentului se desfășoară după cele mai înalte standarde, dar cu specific moldovenesc”, a declarat expertul.

Potrivit expertului, în anul 2000, atunci când a fost modificată Constituția, au fost introduse amendamente și Guvernul a fost învestit cu funcția de a-și asuma răspunderea pentru un proiect de lege sau program, modificare care a fost făcută pentru necesitatea de a înarma Guvernul cu toate instrumentele necesare ca să poată adopta decizii foarte rapid asumându-și răspunderea. Regula este că, dacă Guvernul își asumă răspunderea și Parlamentul nu înaintează o moțiune de cenzură și nu-i dă vot de neîncredere, atunci proiectul sau programul pe care și l-a asumat Guvernul intră în vigoare. În același timp, Parlamentul are posibilitatea să-și manifeste neîncrederea față de Guvern, înaintând o moțiune de cenzură care să fie examinată în Parlament peste trei zile. Dacă moțiunea este aprobată, guvernul este demis. Igor Boțan consideră că în sesiunea primăvară-vară din acest an, sub presiunea circumstanțelor provocate de pandemiaCOVID-19, Parlamentul a lucrat relativ bine, și-a exercitat funcțiile de control și legiferare.

Nicolae Ciubuc, deputat al Fracțiunii Partidului Democrat din Moldova, declară că Parlamentul a lucrat bine, în pofida animozităților create de COVID-19, iar rezultatul legislativ generat de acest Parlament confirmă concluzia. Potrivit deputatului, marea parte a activităților Parlamentului au fost cu accent pe diminuarea impactului negativ generat de criza pandemică. Toate deciziile și activitatea puterii executive, legislative în mare parte au fost legate de acest lucru. Acest fapt, în opinia lui Nicolae Ciubuc, a oferit posibilitatea, inclusiv opoziției, de a se manifesta prin inițiative, chiar dacă majoritatea au fost fie mai bune, fie mai populiste.

Este de apreciat, declară el, că de acest Parlament au fost adoptate mai multe inițiative bune, în contextul pandemiei. „A fost rectificat bugetul, s-au adoptat mai multe facilități pentru medici, lucrătorii din domeniul medical, pensionari, pensia de urmaș. S-au aprobat mai multe acorduri internaționale care au contribuit la aducerea mai multor surse financiare în țară, cu excepția acelui credit rusesc de 200 de milioane de euro care a fost antagonizat, inclusiv printr-o decizie a Curții Constituționale. S-a reușit realizarea angajamentelor față de UE, în urma cărora Moldova a beneficiat de a doua tranșă macro-financiară din partea UE”, a spus el. Caracteristica acestei sesiuni, consideră Nicolae Ciubuc, este scindarea Partidului Democrat. „Prin corupere și prin traseism au plecat mai mulți colegi, în încercarea de a destabiliza și a crea haos în Republica Moldova. Și aceasta în pofida faptului că a fost adoptată o declarație a Parlamentului de toți deputații cu privire la condamnarea traseismului politic și coruperii politice în Parlament. Anume acest fapt a dus la scăderea încrederii cetățenilor în Parlament și la discreditarea acestuia”, a spus el.

Deputatul Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian, a reconfirmat faptul că s-au adoptat multe legi necesare în respectiva sesiune, dar, consideră el, cea mai mare problemă ține de faptul că acesta a fost deconectat de la adoptarea unor decizii cruciale, precum cele două asumări de răspundere ale Guvernului. Prima asumare de răspundere, în opinia lui Radu Marian, s-a dovedit a fi „inexplicabilă”, unde nici măcar deputații majorității nu au venit la acea ședință de Parlament, din care cauză acea asumare a fost declarată neconstituțională. Cea mai recentă asumare de răspundere a fost însă pentru „așa numitele măsuri sociale” adoptate de Guvern. „Asumarea de răspundere este un instrument constituțional, dar se aplică în extremis când Parlamentul este nefuncțional, or în condițiile actuale Parlamentul era activ și era gata să voteze măsurile benefice pentru cetățeni fără asumare de răspundere”, a spus deputatul.

Radu Marian susține că efectul deconectării Parlamentului de la procesul de luare a deciziilor se vede însăși în prestația Guvernului și lipsa oricăror măsuri de susținere reală a populației. Reușitele Parlamentului țin de majorarea parțială a salariilor pentru personalul medical, chiar dacă PAS a cerut 100%, Parlamentul a votat majorarea cu 30%. PAS împreună cu coaliția de guvernare a votat legi precum: Legea cu privire la mărirea sancțiunilor pentru spălarea banilor, Legea ONG-urilor, dar și multe acorduri. Fracțiunea PAS a venit cu mai multe inițiative, dar multe nu au fost susținute, precum: Programul de garantare a creditelor, Programul de subvenționare a salariilor, compensarea pierderilor din agricultură etc. Deputatul mai apreciază adoptarea de Parlament a unui proiect care va crește transparența în domeniul cheltuirii banilor în domeniul medical etc.  

Vasile Năstase, deputat al Fracțiunii Platforma DA, a spus că Fracțiunea pe care o reprezintă a avut cele mai multe proiecte de lege înregistrate în respective sesiune – 51. Unul din proiectele votate a fost cel cu privire la pensia de urmaș pentru medicii care au căzut în prima linie luptând cu COVID-19. De asemenea, este important amendament care viza polița de asigurare pentru toți veteranii războiului de pe Nistru.

Deputatul consideră că tentativele cu asumările de răspundere de către Guvernul Chicu au fost politizate și  de esență electorală. Platforma DA nu era împotriva conținutului ultimei asumări de răspundere, care viza susținerea anumitor categorii de persoane, acestea erau să fie votate, dacă ajungeau în Parlament în procedură normală. „Platforma DA urma să vină cu niște amendamente care să îmbunătățească acel conținut. Din păcate, nu s-a produs acest lucru”, a adăugat Vasile Năstase.

Dezbaterile „Cât și cum a muncit Parlamentul pentru cetățeni în sesiunea de primăvară-vară?”, sunt ediția a 145-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.