Sectorul editării de carte, foarte dependent de importurile de hârtie, este lovit în plin de criza monetară din Turcia, unde moneda națională a pierdut un sfert din valoare în acest an iar inflația a trecut de 21%, ceea ce afectează puterea de cumpărare a turcilor.

„Prețul cărților a explodat. Studiez relații internaționale și cheltui aproape 1.000 de lire pe lună în librării (aproximativ 75 de euro, adică o treime din salariul minim pe economie din Turcia)”, dezvăluie Gulfer Ulas.

„Cititul este una dintre pasiunile mele”, continuă Gulfer Ulas, care recunoaște că această pasiune are acum un cost exorbitant. „Înainte, prima ediție a unei cărți costa 33 de lire. Acum este aproape 70 de lire”, spune Ulas.

În decurs de un an, „prețul hârtiei a urcat de la 700-800 de dolari pe tonă la 1.500 de dolari”, o creștere subită care s-a repercutat asupra librarilor, explică Haluk Hepkon, proprietarul editurii Kirmizi Kedi, conform Agerpres.

„Imaginați-vă că publicați o carte care costă 30 de lire. Dacă se vinde bine și este reeditată o săptămână mai târziu, prețul va urca la 35 de lire. Și Dumnezeu știe cât va costa la cea de-a treia sau a patra reeditare”, adaugă Haluk Hepkon. „La final, oamenii sunt obligați să se concentreze pe produsele esențiale și să renunțe la cărți”, se teme editorul.

O altă posibilă consecință este aceea că, din cauza dificultăților financiare, editorii să decidă să publice mai puține cărți. Anumite case de editură și-au cerut deja scuze cititorilor pentru că nu au tipărit anumite cărți din cauza costurilor de imprimare foarte ridicate.

Potrivit unui studiu efectuat în 2018 de Camera de comerț din Istanbul, Turcia importă anual hârtie în valoare de aproximativ trei miliarde de dolari.

Prețul hârtiei a crescut peste tot în lume însă situația este una deosebit de dificilă în Turcia, după privatizarea și ulterior dezmembrarea principalului producător de hârtie din Turcia (SEKA), la finalul anilor 2000, afirmă președintele Asociației editorilor turci, Kenan Kocaturk. Potrivit acestuia, Turcia plătește în prezent pentru că nu a considerat hârtia drept un produs strategic.

„Fabricile de hârtie din Turcia au fost vândute, doar două dintre ele continuă să producă. În celelalte, echipamentele au fost vândute la preț de fier vechi”, adaugă Kenan Kocaturk.

„Deprecierea lirei afectează toate sectoarele. Din păcate, de mai mulți ani Turcia nu reușește să producă mai multe materii prime și bunuri intermediare”, explică economistul Murat Sagman.

Pentru Rober Koptas, de la editura Aras din Istanbul, sectorul cărții va suferi de pe urma crizei într-un moment în care cetățenii obișnuiți au dificultăți în a-și asigura hrana zilnică.

„Multe edituri opresc sau reduc tipărirea de cărți. Oamenii care lucrează în acest sector, tipografi, angajați din birouri, editori și traducători vor suferi consecințele financiare”, prognozează Rober Koptas.

Pentru Haluk Hepkon „sectorul culturii este la fel de important ca și alimentația. Chiar mai mult, pentru că este nevoie să educi oamenii pentru ca aceștia să poată rezolva problemele economice”.