Datele arată că fiecare al patrulea cetățean din populația activă a beneficiat de serviciile unor instituții financiare nebancare. Subiectul fost abordat într-un reportaj TV realizat de Europa Liberă în ciclul „Pur și simplu”, transmite IPN.

Cercetătorul economic de la Expert-Grup, Dumitru Pântea, spune că, în timp ce mai multor oameni drumul către bancă le este închis pentru că nu îndeplinesc condițiile de creditare, care sunt tot mai rigide în ultima vreme, serviciile de microcreditare împart bani necontrolat și se dezvoltă cu pași rapizi. Cele mai frecvente încălcări pe care le comit companiile de microfinanțare țin de campaniile de publicitate, unde practic nu se vede care este dobânda anuală efectivă, doar plățile lunare, sau consumatorii sunt induși în eroare.

În publicitate li se spune că dobânda este „0%”, dar în realitate este o ofertă, de exemplu, pentru primele trei zile. Costurile reale ale împrumuturilor sunt de adevăratelea înrobitoare, ajungând la dobânzi și de 20-30%, chiar și peste 100%.

Specialiștii de la Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței spun că capacitățile lor de lupta cu acest fenomen sunt limitate, iar cauza ar fi legislația blândă, care prevede amenzi neînsemnate pentru reclame înșelătoare, circa 9000 de lei.

Sergiu Cebotari este unul dintre oamenii care a căzut în capcana creditelor „ieftine”. În martie 2017, a decis ia un credit de 23 de mii de lei de mii de lei pentru o perioadă de 14 luni. Bărbatul spune că a semnat contractul în doar patru minute. La trei luni după ce-și punea semnătura pe contract a vrut să ramburseze anticipat banii. A restituit aproape 26 de mii de lei, dar nu au fost destui. Abia atunci a văzut că datoria era cu mult mai mare, peste 40 de mii. I se cerea în plus o sumă echivalentă cu ratele pentru întreaga perioadă pentru care a fost luat împrumutul. Puțini cunosc că orice client poate solicita un model de contract cu 15 zile înainte să-l semneze. Iar specialiștii spun că este o practică frecventă să vezi contractul cu câteva minute înainte să-l semnezi.

Pentru că s-a simțit mințit, Sergiu Cebotari a mers la Agenția pentru Protecția Consumatorului, iar de acolo în instanță. După examinarea cazului, judecătorii au hotărât că în contractul de microfinanțare erau 15 clauze abuzive. Firma de microfinanțare nu a fost de acord cu decizia instanței de fond și cazul a ajuns la Curtea de Apel. Magistrații de aici au restituit cererea de apel pe motiv că fusese depășit termenul de atac.

Organizațiile de creditare nebancară nu erau până acum o lună supravegheate aproape deloc. Legea cu privire la organizațiile de microfinanțare, adoptată încă în 2004, cuprindea două pagini de prevederi generale care nu ofereau Comisiei Naționale a Pieței Financiare decât competențe de monitorizare pentru statistici.

Alina Cebotariov, șefa Direcției generale creditare nebancară CNPF, spune că abia acum, după 14 ani de activitate, companiilor de microfinanțare li se impun anumite reglementări.

De la 73 de organizații de creditare nebancară în 2012 s-a ajuns la aproape 200 de astfel de companii în 2018, cu un total de active de peste 6 miliarde de lei. Firmele au activat într-un regim mult mai permisiv și au putut să acorde împrumuturi aproape oricui, oricât, cu dobânzi necontrolate și fără obligația de a verifica dacă solicitantul are de unde întoarce ratele.

Mai multe state comunitare au obligat organizațiile de microfinanțare să includă, inclusiv în publicitate, dobânda anuală efectivă atunci când vor să exprime costul unui împrumut. â Unele țări au mers mai departe, fie prin plafonări, fie prin reguli mai stricte din partea instituțiilor de stat, astfel că instituțiile nebancare nu au voie să impună costuri exagerate.