Volumele “Întâmplări cu tâlc” și “Montana”, semnate de tinerii Cristina Bujor și Alexandru Popescu,  precum și “Patimi după Iov” de Val Butnaru sunt cele propuse în cadrul programului din acest an, pentru categoriile - copii, tineri și adulți. Volumele sunt selectate după criteriile calității în primul rând,  fiind solicitate în acest scop opiniile celor mai valoroși critici literari, a menționat Mariana Harjevschi, directorul Bibliotecii Municipale “B. P. Hașdeu” în cadrul festivității de lansare.

Tânăra autoare, Cristina Bujor continuă cele mai bune tradiții ale literaturii pentru copii din Basarabia, consideră scriitorul Dumitru Crudu, stilul său fiind asociat cu cel al patriarhului literaturii pentru copii, Spiridon Vangheli, dar într-o viziune postmodernă. Cristina Bujor are un stil și un limbaj umanist, atractiv și accesibil pentru copii și de multe ori “propune în cărțile sale soluții pe care le pot prelua și cei maturi”, conchide scriitorul.

Volumul debutantului Alexandru Popescu este unul în stare să capteze publicul aflat la vârsta adolescenței și nu numai, autorul propunând o scriitură de calitate și subiecte mai puțin tratate în literatura noastră - cea a vieții dintr-o zonă post-imperială, afirmă scriitoarea Maria Pilchin. Alexandru Popescu, care s-a născut și a crescut la Tiraspol, descrie viața din acest oraș aflat la intersecția între timpuri și ideologii, descriind conflictele și tragedia oamenilor nimeriți în acele circumstanțe.

“Pe lângă faptul că aflăm istoria tragică, durută a unei familii, totodată vedem istoria durută și tragică a întregii Basarabii. Acțiunea se petrece într-o zonă militarizată - nu în sens direct , dar acel spațiu al căii ferate, preferat de eroi, este un simbol al militarizării sovietice. Căile ferate erau ca niște artere ale imperiului sovietic, care împânzeau întreg spațiul de la Bender, până la Vladivostoc. Și această zonă, în care crește Ivan Josan, este un ciob în miniatură din acel imperiu. Cartea fiind una post-colonială, post-imperială. Și numele său, simbolizează un personaj post-imperial - pe de o parte Josan - un nume foarte românesc, pe de altă parte Ivan - un prenume foarte rusesc. Un simbol prezent în roman este zidul, care înconjoară zona în care crește eroul - și aici mă gândesc la zidul berlinez și la toate sârmele ghimpate din istoria noastră. O carte importantă în sensul unei culturi, conștiințe istorice, atât de necesare tinerilor noștri, mai ales în contextul zilei de azi”, a menționat Maria Pilchin.

Vorbind despre volumul “Patimile după Iov”, semnat de scriitorul și dramaturgul Val Butnaru, criticul și istoricul literar Eugen Lungu a menționat că acesta este unul așteptat, care-și propune să cuprindă, urmărind destinul al câtorva generații, tragismul existenței basarabenilor: “Nu aveam o astfel de carte, care să trateze aproape 200 de ani de istorie a noastră și în asemenea măsură”, a menționat Eugen Lungu. Volumul este în stare a capta cititorul atât prin acțiunile care se schimbă caleidoscopic, cât și prin limbajul elevat și savuros, au menționat și alți participanți la eveniment.

Viceprimarul Angela Cutasevici a salutat demararea campaniei Chișinăul citește și a menționat faptul că aceasta se încadrează în alte programe culturale ale capitalei, care din 2020 este parte a rețelei globale UNESCO, Orașe care învață, având acel angajament de a promova cultura de calitate. În scopul realizării a diverse proiecte culturale, în acest an au fost alocate 255 milioane lei, comparativ 50 de milioane în anul 2019. Ea a mai spus că din anul școlar 2023-2024 elevii din capitală vor avea posibilitatea să studieze  o nouă disciplină facultativă, de istorie a localității – Chișinău, orașul meu iubit și că în acest sens au fost pregătite pentru editare mai multe volume ce țin de istoria Chișinăului.

Cu prilejul lansării programului de lectură pentru chișinăuieni, fragmente din cărțile propuse au citit în glas directorul artistic al Teatrului Poetic „Alexei Mateevici”, actorul Nicolae Jelescu, actriță Teatrului municipal de păpuși „Guguță”, Gabriela Lungu și actorul Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Vlad Ropot. Evenimentul a fost  încununat de un superb moment artistic, prezentat de autorul de aranjamente și compoziții populare de origine lăutărească, violonistul Marin Bunea, acompaniat de acordeonistul Ruslan Markov.

Mai menționăm că programul de lectură Chișinăul citește, care are loc anual, se va desfășura în perioada februarie – noiembrie 2023 în toate filialele Biblioteca Municipală, unde vor avea loc întruniri cu autorii volumelor incluse în program, se vor desfășura lecturi publice, prezentări de carte, discuții-dezbateri.