C. Nottara, despe Maria Tănase: „Plângea un violoncel cu strunele de mătase”
-
01 Aprilie 2016 16:18
Iubită de public, admirată pentru timbrul vocal grav, pentru vocea puternică, Maria Tănase a fost cel de-al treilea copil al Anei și al lui Ioan Tănase care locuiau în cartierul bucureștean Cărămidarii de Jos.
A văzut lumina zilei la 25 septembrie 1913. Pe ulița Livada cu Duzi, grădina lui Ion se ridica, în acei ani, tot mai frumoasă, iar fata lui, cu părul bălai și ochii verzi îi însenina viața și sufletul, mai ales când Maria a început să fredoneze prin ogradă.
La serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, Maria a urcat pe scenă, impresionând publicul. A mai cântat și pe scena Liceului “Ion Heliade Rădulescu”, unde a frecventat doar cursul inferior, fiind nevoită să se retragă și să muncească la grădină, cot la cot cu frații și părinții săi. Anul 1934 a marcat admiterea ei, prin concurs, la Teatrul de Vară “Cărăbuș” condus de marele Constantin Tănase.
Folcloristul Harry Brauner a fost profund impresionat de talentul ei înnăscut. Începutul carierei artistice a fost, de fapt, debutul radiofonic din 20 februarie 1938, când a prezentat un program de piese folclorice: “M-am jurat de mii de ori”, “Ce-i mai dulce ca alvița”, “Cine iubește și lasă”, “Geaba mă mai duc acasă”, “Mărie și Mărioară”, “Când o fi la moartea mea”. "Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche și, cu toate astea, mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc și al unui timp. Așa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, (...) parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase", spunea Constantin Nottara despre interpreta cu vocea de aur.
Sursa: antenasatelor.ro
