Cea mai săracă membră a Uniunii Europene, criticată din cauza ineficienței sale în fața corupției endemice, Sofia mizează de asemenea asupra primei sale președinții a Consiliului UE în vederea unei îmbunătățiri a imaginii, notează News.ro.

Bulgaria, care a intrat în UE în 2007, caută să convingă că este demnă să adere în sfârșit la spațiul Schengen de liberă circulație, iar pe termen mai lung în zona euro.

Șase luni de președinție reușită vor pleda în favoarea acestei țări cu 7,1 milioane de locuitori, cu o istorie politică agitată după căderea comunismului, dar care și-a regăsit o anumită stabilitate sub conducerea premierului de centru-dreapta Boiko Borisov.

Borisov a revenit la putere la începutul lui aprilie, în cel de-al treilea mandat din 2008, cu prețul unei alianțe cu partide naționaliste, care și-au pus în surdină retorica agresivă, pentru a se afișa ca fiind pro-UE și pro-NATO.

Spre deosebire de țările care fac parte din Grupul de la Vișegrad (V4 - Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria), Bulgaria nu s-a opus politicii europene de mutare a refugiaților înăuntrul UE, cu toate că discursuri ale fricii sau chiar respingerii imigrației impregnează scena politică națională.

”Bulgaria este una dintre puținele state foste comuniste, din cadrul UE, care apreciază la justa valoare fondurile europene, care au asiguat 66% din creșterea sa economică începând din 2007. Ea nu creează dificultăți, inclusiv în politica migrației”, apreciază un diplomat european la Sofia.

Întărit de această atitudine conciliatoare, Guvernul lui Boiko Borisov se vede mediator în subiectele cele mai spionoase.

În contextul Brexitului, probabila reducere a bugetului Uniunii după 2020 îngrijorează mai ales țările din Est, mari beneficiare ale fondurilor europene.

”Sloganul președinției bulgare este «Uniunea face forța»”, subliniază ministrul de Externe Ekaterina Zaharieva.

Ea îndeamnă ”să se dea dovadă de solidaritate în privința protecției frontierelor externe ale UE, în loc să se ridice garduri în interior”.

AGENDĂ ÎNCĂRCATĂ

Liderii europeni speră să deblocheze până în iunie reforma azilului, printr-o reașezare profundă a ”regulamentului de la Dublin”, care încredințează aproape sistematic responsabilitatea prelucrării cererii de azil țărilor în care migrantul a intrat prima dată în UE, asupra cărora apasă o povară mare în situație de criză.

Borisov pledează, de asemenea, pentru o îmbunătățire a relațiilor UE cu Turcia, cu care țara sa împarte 259 de kilometri de frontieră terestră.

În centrul îngrijorărilor sale se află menținerea ”cu orice preț” a acordului în domeniul migrației încheiat în martie 2016, care a permis o reducere a fluxului solicitanților de azil din Orientul Mijlociu către UE, căruia Bulgaria îi este una dintre porțile de intrare.

Președinția bulgară, care succede Estonia, va fi totodată a lansării noii faze a negocierilor liderilor europeni cu Regatul Unit, pe tema unei perioade de tranziție post-Brexit și a cadrului viitoarei lor relații comerciale.

”Agenda va fi foarte încărcată, pentru că 2018 este ultimul an complet de mandat al Comisiei”, înainte de alegerile europene din 2019, subliniază Ognian Zlatev, care reprezintă Comisia Europeană în Bulgaria.

Șantierele sunt numeroase, între altele - bugetul UE după 2020, proiectul unei reforme a zonei euro care așteaptă formarea unui guvern în Germania, cooperarea consolidată în materie de apărare recent lansată, reforma instituțiilor europene după Brexit, piața unică numerică.

Sofia intenționează totodată să-și aducă expertiza regională într-un subiect care-i este drag - integrarea europeană a vecinilor săi din Balcani.

Un summit UE-Balcani este prevăzut în mai.

Dintre țările care au făcut parte din fosta Iugoslavie și Albania, numai Serbia și Muntenegrul poartă în prezent negocieri de aderare cu UE.

Bulgaria dorește ca Uniunea să transmită ”semnale încurajatiare” acestei regiuni - avansarea unor proiecte de infrastructură feroviară și tutieră, iar o scădere a cheltuielilor de roaming a telefoniei între UE și Balcani ar avea valoare de progrese concrete.