„Este o mare onoare depun jurământul astăzi în Sala Mare a Justiției din Palatul Păcii de la Haga, în calitate de judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU. Sunt mândru să fiu primul judecător român al Curții de la crearea sa, în 1945”, a scris Aurescu pe Twitter.

Adunarea Generală și Consiliul de Securitate ale Organizației Națiunilor Unite l-au ales în noiembrie 2023 pe Bogdan Aurescu în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție, cu 117 voturi, în detrimentul unui candidat din partea Federației Ruse (77 de voturi).

Este pentru prima dată de când a fost creată Curtea Internațională de Justiție când Rusia nu are judecător acolo, deși, ca membru permanent al Consiliului de Securitate, se considera îndreptățită să fie reprezentată în CIJ. În sistemul ONU, poziția de judecător la Curtea Internațională de Justiție este echivalentă cu cea a secretarului general adjunct ONU. Din septembrie 2004, Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918. Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027).