Potrivit BNM, indicatorul efectului de levier are drept scop limitarea riscului de îndatorare excesivă a sectorului bancar în perioadele de creștere economică și a riscului de scădere semnificativă a activelor bancare în fazele descrescătoare ale ciclului economic.

Acest indicator a fost introdus suplimentar la rata fondurilor proprii care este esențială pentru a asigura fonduri proprii suficiente de a acoperi  pierderile neașteptate. Criza din 2007 a arătat că doar cerințele față de rata fondurilor proprii nu sunt suficiente pentru a împiedica băncile să își asume riscuri excesive care pot duce la creșterea nivelului de îndatorare. Astfel, aplicarea indicatorului efectului de levier le va ajuta să-și administreze mai prudent riscurile și să reducă la minimum pierderile de capital neprevăzute.

Conform regulamentului și instrucțiunii modificate, băncile vor raporta trimestrial Băncii Naționale informația referitoare la indicatorul efectului de levier, iar BNM, după o monitorizare și o analiză a datelor raportate pe parcursul a trei ani, va stabili nivelul minim al acestui indicator.