Aplicațiile se constituie astfel în baze de date vândute infractorilor cibernetici care le utilizează pentru furturi din conturi bancare. 

"Cu siguranță ați primit mesaje pe mail că ați câștigat ceva, să cumpărați ceva ieftin, chiar gratis. Mulți ați dat click pe acele link-uri. Mecanismul funcționează așa: un infractor cibernetic cumpără 10 milioane de adrese de mail, care costă cam 1.000 de dolari. Infractorul plătește prin bitcoin, în speranța că nu va fi niciodată depistat. Dar, ca să trimiți 10 milioane de mail-uri de pe contul de Google sau Yahoo, pe de o parte durează, pe de alta 99,8% sunt blocate de filtrele de spam. Atunci infractorul cumpără un mecanism prin care să le trimită. Un astfel de mecanism costă cam 5.000 de dolari. Dar 10% din mail-urile trimise ajung la destinatar, adică un milion", a explicat Toma Cîmpeanu, președintele Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI).

Potrivit acestuia, jumătate dintre mail-urile primite sunt deschise, ceea ce arată curiozitatea celui care primește mail-ul, iar 10% dintre cei care deschid accesează adresa indicată, în timp ce 5.000 de destinatari introduc datele solicitate în pagina web, de obicei aceleași pe care le cere un magazin online. 

"Astfel, infractorul face rost de 5.000 de seturi de date privind datele bancare. Paguba per card este de 60 de dolari. Deci infractorul a investit sub 20.000 de dolari și câștigă 300.000 de dolari. Profit de 1.500%", a mai spus Cîmpeanu, citat de Agerpres.

El a explicat și cum se constituie bazele de date cu adrese de e-mail pe care infractorii cibernetici le cumpără. 

"Spre exemplu, aplicația lanternă de pe telefonul mobil vă solicită la instalare acces la agendă, la SMS-uri, la parole, acces la tot. (...) Prin social media! Mulți se plâng că sunt prea multe reglementări, că suntem puși să ne dăm tot felul de date la bănci etc. Dar cu cea mai mare plăcere, singuri, ne punem toată viața pe Facebook, pe Twitter ș.a.m.d. Din trei miliarde de utilizatori de internet în lume, două treimi au conturi pe social media și 1,7 miliarde au conturi active. 600.000 de conturi de Facebook sunt compromise zilnic", a explicat reprezentantul Asociației. 

Pe de altă parte, Cîmpeanu a precizat că, din punctul de vedere al securității calculatoarelor, doar 1%, la nivel mondial, sunt fără vulnerabilități, iar 99% sunt vulnerabile la atacuri simple. În plus, nu mai avem de-a face cu simplii hackeri, ci cu grupuri informatice organizate, transfrontaliere. 

"De exemplu, un singur grup infracțional a produs pagube de un miliard de dolari în doi ani, cu 100 de bănci targetate din 30 de țări. Metoda? Convingeau pe cei care puteau să facă tranzacții că șeful lor le transmitea să facă tranzacții dintr-un cont în altul. 68% din sumele pierdute nu pot fi recuperate", a subliniat președintele ANSSI. 

El a reamintit și de virusul care a produs cea mai mare pagubă până în prezent. 

"A apărut în 2004, este un virus polimorf, adică anti-virușii nu își prea dau seama când apare în sistem, se răspândește prin mail. Scopul este de a permite atacatorului să preia controlul calculatorului victimei care a fost suficient de naivă să dea click pe un attachament la mail. Paguba estimată este de 38,5 miliarde de dolari", a arătat Toma Cîmpeanu.